Acasă Actualitate Miting pentru reafirmarea valorilor europene, la Timișoara. Primarul Dominic Fritz a participat...

Miting pentru reafirmarea valorilor europene, la Timișoara. Primarul Dominic Fritz a participat şi el

232
DISTRIBUIȚI

Marți, 6 aprilie, mai mulți intelectuali, medici și reprezentanți ai societății civile s-au strâns în fața Primăriei Timișoara pentru a-și arăta „poziția împotriva xenofobiei, șovinismului, antisemitismului care și-au făcut auzită vocea și în acest oraș multicultural”, după cum au transmis chiar aceștia.

Au vorbit Vasile Popovici, scriitor și profesor universitar, Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara, Daniel Vighi, scriitor, și Corneliu Vaida, primul purtător de cuvânt al Revoluției din 1989. Au fost afișate pancarte cu mesaje precum „Cultură, nu ură”, „Fobie la xenofobie” sau „Stop balaurului antisemit și șovin”, iar o parte dintre cei prezenți și-au legat eșarfe albastre în jurul umărului.

La un moment dat, fără să ia cuvântul în fața mulțimii, a coborât în stradă și primarul Dominic Fritz.

În legătură cu acțiunea care se desfășura, acesta a declarat scurt jurnaliștilor: „O percep ca un act de susținere pentru timișoreni și pentru a clarifica că Timișoara înseamnă deschidere, multiculturalitate. «Cultură, nu ură», ca să citesc ce scrie pe aceste afișe. Asta cred că este un semn de susținere pentru Timișoara ca oraș de valori. Este un mesaj ce se transmite în România și în lume, că suntem în continuare acest oraș de care suntem mândri”.

De menționat că în paralel, tot în fața primăriei, era anunțat și un protest împotriva primarului, ca „reacție” la primul, acțiune a lui Lucian Mugur Serdean. Odată ce acesta a ajuns în fața clădirii de pe C.D. Loga, nr.1, și a început să transmită un „live” pe Facebook, a fost escortat de jandarmi pentru că protestul său nu avea autorizație, spre deosebire de cel care era deja în derulare.

Revenind la acțiunea împotriva antisemitismului și xenofobiei, vorbitorii s-au arătat scandalizați de unele scandări auzite în timpul protestelor împotriva restricțiilor impuse de pandemie. În mod special, de cele împotriva medicilor, ungurilor, dar au amintit și de amenințările cu tentă antisemită la adresa Maiei Morgenstern. În general, sentimentul transmis a fost că libertatea câștigată în 1989 este departe de cea invocată de unii protestatari.

„Noi suntem medici și asistente din sectorul medical. Noi lucrăm în cea mai grea meserie din lume. Aceasta nu este doar impresia noastră. Este concluzia clară a unor studii internaționale care arată că meseria cu cel mai mare grad de încercare, de impact, de stres – vedem tentative de suicid în aceste zile – este meseria de medic și, în mod special, cea de reanimator, pe care o practic și eu. Nu reprezint o armată de îngeri, suntem oameni și noi, cu slăbiciunile și cu păcatele noastre. Există și între noi abuzuri și devieri de la deontologia medicală (…), dar nu cred că merităm această umbră nedreaptă care se aruncă asupra întregului personal medical. (…)

Personalul medical din România este supus unei campanii teribile de injurii, de agresiune, de jignire. Suntem făcuți în toate felurile: criminali, hoituri, escroci, șpăgari. Acestea sunt cuvintele care se revarsă asupra noastră. Pot să le spun celor care au protestat: chiar dacă pe fruntea voastră ar sta scrie injuriile pe care le-ați aruncat asupra noastră, să știți că noi tot vă vom îngriji cât putem de bine. Asta am învățat și asta este noblețea acestei meserii. Vă vom îngriji, pentru că cei mai mulți dintre voi sunteți, de fapt, niște suferinzi, niște bolnavi, manipulați grosier, în baza unei lipse de educație, de cultură și a unei civilizații precare ”, a declarat Dorel Săndesc.

„I-am auzit pe niște demonstranți la Pitești făcând demonstrații împotriva purtării măștii spunând «Afară cu ungurii din țară». E extrem de ciudat ca acei oameni care poate nici nu văzuseră unguri să țipe să iasă din țară în timpul unui miting care avea o cu totul altă agendă. Ne face să ne gândim că întreaga noastră mândrie și foloșenie (de la Revoluția din 1998 – n.r.) se duce pe apa sâmbetei”, a spus, printre altele, și Florian Mihalcea.

„După – iată! – 30 de ani, am dat exemplu încă o dată la ultimele alegeri locale că putem judeca altfel decât după vechile principii extrem de păguboase pentru democrație. Orașul acesta este un standard democratic pentru țară și nu numai, aș zice. Vreau să-l asigur pe domnul doctor Săndesc și pe toți colegii lui, pe toți cei care trec prin momente extrem de epuizante: suntem alături de ei și îi sprijinim. Tot ce ceea ce se spune împotriva lor este exemplul unei barbarii de neînțeles. Toți suntem de vină pentru aceste măsuri, noi cu școala! Poate nu am făcut suficient pentru a da educație civică tinerilor noștri. Nu i-am învățat despre valorile libertății. Acum se vorbește despre libertatea ignoranței”, a punctat Daniel Vighi.

„Libertatea pentru care am ieșit eu și mulți alții din stradă acum 32 de ani este prost-înțeleasă și prost-interpretată de cei pe care i-am văzut în ultimele seri și nopți protestând pe străzi. Ei nu protestează pentru libertate, noi am protestat și am luptat pentru libertate, chiar și pentru libertatea lor de a înjura. Trebuie să fie foarte atenți pe cine înjură, în niciun caz personalul medical. Pot să înjure politicieni, este dreptul lor. Oamenii care salvează vieți nu că nu merită să fie înjurați, ci este chiar o blasfemie”, a spus Corneliu Vaida.

Vasile Popovici a citit următorul mesaj comun:

„Suntem aici, în această zi de 6 aprilie, în număr limitat de regulile sanitare, pentru a ne reaminti că orașul nostru a învins în Decembrie 1989 tocmai fiindcă timișorenii au știut să se unească dincolo de etnie, credință și cultură. Una din cheile victoriei noastre asupra unui regim criminal a fost fraternitatea fără bariere. Am strigat spre cerul Timișoarei numele unirii și am fost ascultați: „unitate,   unitate!” Asta s-a auzit pe străzile revoluției și așa s-a consemnat în punctul 4 al Proclamației de la Timișoara, document ce a dezvoltat nevoile noastre ultime din acele zile fără pereche.

Timișoara trece și ea prin vremuri dificile, precum țara întreagă.

Suntem aici fiindcă, la umbra oboselii, însingurării și greutăților economice venind odată cu pandemia, grupări obscure coboară în spațiul public și agită limbajul urii.

Suntem aici fiindcă se aud vechi amenințări antisemite, se agită slogane șovine, antimaghiare, anti-rroma și anti-europene. Sunt demonii pe  care România i-a cunoscut  deja în trecut, retreziți de forțe ce se hrănesc din scandal și violență, iar prețul plătit de-a lungul timpului a fost uriaș.

Aceste zile au cunoscut și aberația, până acum nemaiîntâlnită, a protestelor contra medicilor ce înfruntă direct pericolul contaminării.

În Timișoara, sălbăticia a dus în miez de noapte protestele până sub geamurile primarului spre a-și urla șovinismul.

Din păcate, partidele politice locale au ales să nu se exprime, din teamă, din calcul meschin sau dintr-o eclipsă a rațiunii.

De aceea suntem aici, ca să ne exprimăm noi, reprezentanți ai societății civile, spre a apăra onoarea orașului nostru umilit de barbaria celor puțini. Societatea civilă dorește civilitate, înțelegere și pace socială. Avem nevoie de ele mereu – și cu atât mai mult în vremuri când semenii noștri cad răpuși de boală sau luptă cu ea în chiar aceste momente.

Am  crescut în spațiul bănățean cu firescul toleranței, al înțelegerii   interetnice și al deschiderii spre cultura și limba celuilalt. Istoria, prezentul și viitorul nostru, de aici și de pretutindeni, nu se pot imagina decât în acest fel.

Suntem aici să respingem răspicat exprimarea urii, promovată de forțe obscure de sorginte neolegionară. Suntem aici pentru a ne reaminti cine suntem. Din casele noastre tăcute, din căminele timișorenilor tulburate de cei care folosesc cuvintele unui decembrie însângerat și le răstălmăcesc sensul batjocorind ideea de libertate, aducem acest mesaj de respect pentru Timișoara, deopotrivă românească și europeană”.

Comentarii

comentarii