Acasă Actualitate Mitropolia Banatului îl prăznuieşte pe Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul...

Mitropolia Banatului îl prăznuieşte pe Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului

DISTRIBUIȚI

Mitropolia Banatului prin Arhiepiscopia Timişoarei îl prăznuieşte pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului, în perioada 14 -16 septembrie.

Cu acest prilej, la Catedrala Mitropolitană Timișoara, din Piața Victoriei, vor avea loc mai multe slujbe religioase specifice.

 Luni, 14 septembrie, de la ora 19.00, va avea loc Vecernia cu Litie, de la ora 20.30 – Procesiunea cu Sfintele Moaşte, iar de la 22.00 – Utrenia.

Marți, 15 septembrie, la miezul nopţii, va avea loc Sfânta Liturghie, iar la ora 03.00- Acatistul Sfântului Iosif, la ora 04- Acatistul Sfintei Cruci, la 05.00- Acatistul Maicii Domnului – Pantanassa, la ora 06,00- – Taina Sfântului Maslu, la 09,30- Sfânta Liturghie arhierească, la 18,00- Vecernia, la ora 21,00-Paraclisul Sfântului Iosif.
 

Vineri, 16 septembrie, dimineaţa la 07,30, va avea loc Utrenia, la 09,00- Sfânta Liturghie, la 18,00- Acatistul Sfântului Iosif urmat de reaşezarea Raclei cu Sfintele Moaște.


Dintre ierarhii Bisericii ortodoxe din Banat se ridică personalitatea luminoasă şi încununată de aureola sfinţeniei a Sfântului Iosif cel Nou, Mitropolitul Timişoarei şi a toată Ţara Banatului, “podoaba ierarhilor, izgonitorul tuturor patimilor, izbăvirea credincioşilor, lauda prea frumoasă a Timişoarei”, cum îl numeşte Acatistul închinat în cinstea lui.

Din viaţa şi faptele sale cunoaştem prea puţin încă, dar suficient pentru ca să ne dăm seama de călugărul neprihănit care şi-a dat toată viaţa lui Hristos şi Bisericii. De aceea s-a bucurat încă din timpul vieţii de aureola sfinţeniei având darul facerii de minuni şi întărind în dreapta credinţă pe strămoşii acestor meleaguri.

Ştim despre el că s-a călugărit de tânăr, a parcurs toate treptele slujirii în Biserică, până ce a fost ales mitropolit al Timişoarei păstorind între anii 1650 – 1653. De aici s-a retras de bună voie la mănăstirea Partoş unde a mai trăit câţiva ani, după care s-a mutat la veşnicele locaşuri. Lespedea care-i acoperea mormântul a fost identificată la începutul secolului trecut ca având următoarea inscripţie: “Prea Sfinţitul Iosif cel Nou, fost Mitropolit al Timişoarei”.

Drept mărturie asupra sfinţeniei lui avem o însemnare de pe un Minei slavon din 1529: “Această carte este a Mitropolitului Kir Iosif al Timişoarei la anul 1655 … care de bună voie a părăsit eparhia, retrăgându-se la mănăstirea Partoş, unde a trăit câţiva ani şi apoi s-a mutat la viaţa veşnică unde se odihnesc sfinţii”.

În anul 1929 preotul Bizerea scria că “încă de pe când trăia se bucura de faima unui adevărat sfânt, iar după moarte a lăsat în popor şi între călugări amintirea unui Sfânt adevărat”. La 1749 un anume Peici, “hagiu” la Ierusalim donează înainte de plecare mănăstirii de la Partoş o Evanghelie pe care scrie:

“Această sfântă carte, aşa-numită Evanghelie o depun eu, păcătosul robul lui Dumnezeu Hagi Peici, la mănăstirea Partoş unde este aşezat trupul Sfântului vlădică Iosif, cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail, pentru binele nostru şi călătoria fericită spre marea cetate Ierusalim”.
Tradiţia mai spune că fiica judelui Timişoarei, Marcu Muţiu s-a vindecat de boală la mormântul sfântului şi drept mulţumire tatăl va construi lângă biserica de lemn una din piatră, în stil baroc, care există şi astăzi.


Din anul 1782 avem păstrată icoana Sfântului Iosif cel Nou pictată de preotul Ştefan Bogoslovici la cererea protopopului Jebelului, Ioan Şuboni, care a donat-o mănăstirii spre a fi aşezată deasupra mormântului.


La 28 februarie 1950 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş şi strămutarea moaştelor sale din Biserica mănăstirii Partoş în Catedrala mitropolitană din Timişoara. Canonizarea solemnă a avut loc în zilele de 6 – 7 octombrie 1956 la Timişoara. De atunci şi până astăzi moaştele Sfântului Iosif odihnesc în dreapta pronaosului catedralei, în raclă din lemn de palisandru, tisă şi lămâi frumos sculptată –a informat Mitropolia Banatului.

Comentarii

comentarii