Fabricantul american Delphi Packard Electric Sistems și 24 de proiecte europene, depuse de actuala administrație, salvează orașul de la Dunăre de la un previzibil faliment ”Capitala” Clisurii Dunării în Caraș-Severin, orașul cu 14.000 de locuitori, Moldova Nouă, trece de ani de zile printr-o criză profundă, economică și socială, datorată în cea mai bună măsură falimentului industriei extractive. Moldomin Moldova Nouă, mina de cupru care a dat ani de zile de lucru oamenilor din zonă, s-a închis, dar poluează în continuare, portul încă nu are perspective serioase de relansare, iar peștele s-a împuținat și el. Dar, zorii unei noi ere pentru orașul de pe Dunăre – odinioară capitala unor afaceri înfloritoare cu sârbii, atât înainte de 1989, cât și după, în vremea embargoului – încep să se arate. O vizită la Moldova Nouă – pe care un numeros grup de ziariști reșițeni a întreprins-o marți, la invitația președintelui consiliului județean, Sorin Frunzăverde și a primarului PD-L, Ioan Chisăliță, cărora li s-au alăturat senatorul democrat-liberal de Caraș-Severin Iosif Secășan și alte autorități locale și județene, a găsit orașul în plină expansiune.
O investiție în viteză amețitoare
De departe, cea mai importantă revigorare economică, dar, până la urmă, și socială, o reprezintă investiția grupului american Delphi Packard Electric Sistems, care a început să producă la Moldova Nouă cabluri auto pentru mărci celebre. Aici se fac cabluri – am aflat neoficial, pentru că accesul presei în fabrică e permis doar cu autorizări speciale din partea board-ului central al companiei – inclusiv pentru noul Opel Insignia. Intreprinderea, condusă de prima echipă românească a companiei, care mai are o fabrică la Sânnicolau Mare, dispune de 380 de angajați direct productivi, în acest moment, cărora li se mai adaugă personal auxiliar până la 450 de persoane. Potrivit managerului de resurse umane, Paul Pătrașcu, Delphi Packard, care a început producția în 4 aprilie anul acesta, vrea să ajungă la aproape 2.000 de angajați, ceea ce pentru un oraș ca Moldova Nouă este absolut salvator. Povestea acestei investiții este uimitoare. Primarul Ioan Chisăliță a intuit excepționalul potențial și a făcut o mutare câștigătoare. A solicitat rapid și cu tot riscul consiliului județean o expropriere – soldată în final cu acceptul cumpărării terenului unde funcționează fabrica, de la proprietar – și a amenajat pe spesele administrației locale toată facilitatea. Nu numai că a oferit terenul companiei, dar i-a ridicat și facilități de producție, prevăzând în contract încă o nouă (ultimă) extindere a halei, care va permite imediat suplimentarea numărului de angajați. Pentru aceasta, primăria se află în fază avansată de contractare a unui credit de aproximativ 2,5 milioane de lei. Toate aceste elemente au permis apariția unui inedit parteneriat public-privat, calificat chiar rarisim, care i-a surprins, în primul rând, pe americani. Președintele companiei a declarat sincer că nu se aștepta să vadă vreodată vreun cablu auto produs la Moldova Nouă și în niciun caz atât de repede. Pentru că, practic, în doar două luni de zile, în locul unui teren și al unei clădiri dezafectate a început să funcționeze o fabrică foarte modernă. Investiția, însă, pe lângă locuri de muncă, va aduce administrației locale sute de milioane de lei pe lună, din impozite, taxe și chirii. Model pe care și alte administrații ar trebui să-l preia, deși e inutil să o mai spunem.
Campion la proiecte
Orașul Moldova Nouă are, în prezent, depuse mai multe proiecte europene decât oricare oraș din Caraș-Seeverin. Poate doar Băile Herculane să-l depășească puțin. Nu mai puțin de 24 de asemenea proiecte conturează, practic, așa cum afirmau Sorin Frunzăverde și Ioan Chisăliță, o viziune coerentă de dezvoltare a orașului. Ele vizează multe direcții de dezvoltare, printre care reabilitarea celui mai mare grup școlar din județ – cu peste 1.800 de elevi – , reabilitarea malului Dunării, a portului, reabilitarea policlinicii orașului, a blocurilor de locuințe, drumuri agricole, proiecte de eficientizare energetică, structuri turistice în localitatea aparținătoare, Măcești, pentru accesul la Dunăre, reabilitarea Căminului Cultural din Moldova Veche și multe altele. În plus, administrația se pregătește de realizarea celui de-al cincilea bloc de locuințe ANL, în valoare de 2,8 milioane de lei, care va oferi tinerilor eligibili încă 40 de apartamente. Banii vor veni la rectificarea din această lună, ni s-a spus. În același timp, până în primăvară va fi terminată ”la roșu” catedrala ortodoxă din localitate, a cărei contrucție a început în 2001. Totul degajă, desigur, un aer de optimism, dar lucrurile nu vor decurge cu ușurință. Proiectele europene trebuie mai întâi aprobate, apoi cofinanțate și duse la bun sfârșit. Ceea ce am putut însă remarca – și acest lucru ar putea reprezenta cartea câștigătoare pentru urbea de la Dunăre – este acea viziune deschisă spre dezvoltare și acea atitudine de învingător la primarul Chisăliță, care lipsește multora dintre noi. Și când spunem noi, ne referim la reprezentanții noștri aleși prin diverse funcții.
