Dintre politicieni, cu exceptia mea, doar Valeriu Zgonea s-a pronuntat transant. In sensul ca proiectului constitutional i s-a pus cruce in anul 2014. Asta inseamna ca viitorul presedinte va beneficia de intreaga constructie ridicata pe langa legea fundamentala de Traian Basescu. O putere uriasa. Infinit mai mare decat cea preconizata de toti parlamentarii care si-au adus o contributie la revizuirea Constitutiei. Cel putin primul mandat de cinci ani al viitorului presedinte va fi zguduit probabil de aceeasi instabilitate politica ca cea care a marcat mandatele lui Basescu.
Daca majoritatea uriasa de care dispune USL este incapabila, asa cum se vede, sa promoveze o Constitutie revizuita, atunci ea nu mai are decat doua posibilitati: fie sa renunte, pur si simplu, la acest proiect, fie sa reia intreaga munca, de asta data propunand, la capatul ei, cetatenilor Romaniei o Constitutie noua. Schimbata din temelii. Motiv pentru care Parlamentul, pentru un timp, ar trebui sa se transforme in constituanta. Dar aceasta este o alta provocare. Acum, societatea romaneasca este confruntata cu una mult mai presanta.
Indiferent cum se va pronunta Curtea Constitutionala, este o certitudine ca timpul nu mai permite ca, pana la sfarsitul anului viitor, romanii sa aiba o Constitutie revizuita sau o Constitutie noua. Ceea ce inseamna ca intreaga societate romaneasca in general si clasa politica mai ales vor trai, pana in 2020, sub Constitutia pe care o avem azi. Mai mult decat atat, Curtea Constitutionala, dupa cum se stie, in loc sa interpreteze legea fundamentala, a adaugat la Constitutie. Interpretarile excesive s-au tradus de multe ori in legitimarea unor practici care, de fapt, au fortat si au excedat prevederile legii fundamentale. De aceea, la capatul regimului Traian Basescu – a regimului prezidential – institutia de la Cotroceni beneficiaza, gratie deciziilor CCR si a altor manevre, cum a fost de exemplu crearea comunitatii serviciilor secrete ori infiltrarea la varful Justitiei a partizanilor presedintelui, de o putere mult mai mare in comparatie cu mandatele lui Ion Iliescu sau Emil Constantinescu.
Mecanismul prin care presedintele poate interveni in mod decisiv in negocierile cu caracter economic sau financiar desfasurate la nivelul Uniunii Europene ori purtate cu alti parteneri importanti ai Romaniei, forta cu care acelasi presedinte se poate substitui la multe capitole premierului, determinand decizii ale administratiei publice centrale, jocul pe care acelasi presedinte il poate face, utilizand masinaria bine unsa a serviciilor secrete ori a CSM sau a marilor Parchete, decizia sa privind nominalizatea prim-minstrului ori a membrilor cabinetului, precum si influenta sa directa asupra anchetelor Agentiei Nationale de Integritate transforma urmatorul mandat de cinci ani in principala placa turnanta a politicii romanesti. Cat de democrat ar trebui sa fie viitorul presedinte al Romaniei pentru a nu se lasa sedus de uriasa putere aflata la dispozitia sa si pentru a nu intra in conflicte majore cu partide politice aflate la putere, cu actualul si viitorul Parlament sau cu cel care va deveni premier ?
De ce ti-e frica nu scapi! Crin Antonescu, conducand Comisia de revizuire a Constitutiei, a incercat sa diminueze in mod semnificativ atributiile presedintelui, tocmai pentru a introduce in Romania un plus de democratie. Si de stabilitate. Dar Basescu nu l-a lasat. Ironia sortii face ca, daca va fi presedinte, Crin va primi o mostenire, cel putin in parte, pe care nu si-a dorit-o.
Sursa: CorectNews
