Acasă Cultura Muzeul de Artă Timişoara, cel mai mare din Banat, pregăteşte expoziţii unice:...

Muzeul de Artă Timişoara, cel mai mare din Banat, pregăteşte expoziţii unice: Rembrandt, Salvador Dali şi Chagall

DISTRIBUIȚI

colectie de artaMuzeul de Artă Timişoara (MArT) pregăteşte pentru anul acesta şi anul viitor expoziţii cu lucrări de Rembrandt, Salvador Dali şi Marc Chagall, afirmă prof. univ. Victor Neumann, directorul instituţiei. De asemenea, directorul muzeului timişorean vorbeşte despre lucrările de artă aflate în depozitele instituţiei, dintre care unele nu au fost niciodată prezentate marelui public, despre alte proiecte în plan internaţional, dar şi naţional pregătite de echipa muzeului, dar şi despre educaţia care le trebuie făcută copiilor privind gustul pentru artă, precum şi lipsa din România a unui mediu de afaceri dispus să sponsorizeze adecvat cultura şi arta.

Muzeul de Artă din Timişoara are o tradiţie de un veac şi jumătate şi încă mai ascunde piese extrem de preţioase pe care publicul nu le-a văzut vreodată. Când ar putea fi expuse pe simeze?

Victor Neumann: Avem un muzeu cu particularităţile sale. Este minunat faptul că Palatul Baroc, în care funcţionează MArT, este restaurat în proporţie de 70%, iar muzeul funcţionează într-o clădire special amenajată, spre deosebire de alte palate, cum sunt cel de la Cluj sau Brukenthal din Sibiu. Din acest punct de vedere suntem avantajaţi, iar piesele sunt extrem de bine puse în valoare şi protejate. Oricine remarcă talentul muzeografic, valorile pe care le avem, fie că vorbim despre artă europeană, despre colecţiile de artă românească, despre colecţia Baba, despre colecţiile de artă contemporană ori despre colecţiile de artă ale Banatului şi Timişoarei; toate sunt extrem de interesante şi toate particularizează întreaga regiune de vest a României. Avem o sumă de depozite, artă bănăţeană, artă bisericească, avem o mie de icoane, o parte dintre ele sunt într-o stare destul de avansată de degradare, dar o parte importantă, poate cu ajutorul restauratorilor, vom putea expune câteva sute şi dorim ca un spaţiu al muzeului să fie destinat unei expoziţii permanente de icoane bisericeşti. În depozit mai avem şi colecţii de sute de ceasuri, cu valoare de obiecte de artă, unele au nevoie de restaurare. Ar trebui un spaţiu distinct pentru ele, care să aparţină de Muzeul de Artă şi unde să putem expune aceste ceasuri, piese de mobilier. Noi putem să facem expoziţii temporare cu aceste piese. Avem mobilier de epocă şi din diverse stiluri pe care le-am putea pregăti pentru expoziţii. Publicul încă nu a văzut astfel de expoziţii. Avem şi pictură clasică şi contemporană, multe achiziţii care nu au fost puse, încă, pe simeze.

Faţă de alte muzee din ţară, cu tradiţie mai îndelungată, MArT unde se situează ca număr de vizitatori?

Victor Neumann: Trebuie să ne raportăm şi la contextul istoric în care a apărut acest muzeu, care de la bun început a avut o pinacotecă. Începând cu 1872, când s-a construit muzeul de istorie, de artă şi de arheologie la Timişoara, a avut prin intermediul întemeietorului său Ormos Zsigmond (care a pus bazele Societăţii de Arheologie şi Istorie, nucleul Muzeului Banatului, dar şi al Muzeului de Artă Timişoara), şi o colecţie de tablouri. O parte dintre ele sunt şi expuse în expoziţiile noastre permanente, altă parte sunt în depozite. Avem o tradiţie de 150 de ani şi doar în Noaptea Muzeelor am avut 5.000 de vizitatori, ceea ce ne apropie de Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.

Avem un public educat pentru artă?

Victor Neumann: Publicul nostru, în afară de cel de elită profesională, în marea majoritate nu au primit instrucţie necesară pentru a se apropia suficient de mult de artă, dar aceasta este vina sistemului educaţional care nu s-a preocupat de pregătirea copiilor ca să fie mai multe ore de desen, să fie în fiecare familie o preocupare permanentă pentru artă şi pentru muzică. În Olanda nu există o familie în care să nu fie o tangenţă cu arta, chiar dacă nu va deveni pictor, el învaţă ce este arta, primeşte un bagaj de cultură generală. Evident că cineva care are o pregătire de mic copil nu-şi va pune Răpirea din Serai pe perete. Pentru a avea deprinderi minimale în ceea ce priveşte arta, la fel de importantă este şi învăţarea unui instrument muzical pentru rafinarea gustului. Folclorul nostru este foarte frumos, dar trebuie rafinat. Vedeţi ce au putut să facă George Enescu sau Ciprian Porumbescu din folclor şi de ce nu am continua pe linia aceasta? De ce să nu rafinăm creaţiile pentru a fi gustate de un larg public românesc şi internaţional? Rafinarea vine prin educaţie şi autoeducaţie.

Legat de internaţionalizarea Muzeului de Artă, când ne putem aştepta să devenim noi un ‘furnizor’ de frumos pentru alţii?

Victor Neumann: Am ieşit cu exponatele noastre la expoziţii internaţionale, de exemplu la Bienala de la Veneţia anul trecut, cu celebrul nostru Ştefan Bertalan, de asemenea, Constantin Flondor, care a fost cu lucrări la Berlin. Recent, Bertalan, Flondor şi Tulcan au fost la ArtSafari la Bucureşti, cu o microexpoziţie Sigma, cu lucrări de la Muzeul de Artă Timişoara în cadrul acestui Târg de Artă. Ne gândim la expoziţii naţionale şi internaţionale, să ducem piesele noastre să le prezentăm pe simezele marilor muzee din ţară şi din străinătate. Avem un proiect pentru anul viitor, să ducem o expoziţie la Brukenthal şi să o itinerăm la Braşov în cele două mari muzee transilvane. Avem în vedere să organizăm expoziţii internaţionale cu piese din grupul Sigma, dar şi din Colecţia Baba.

Muzeul de Artă Timişoara este un mesager pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană (CCE)?

Victor Neumann: Cred că avem posibilitatea să ne implicăm în ceea ce se numeşte proiectul de CCE, să organizăm în cadrul muzeului şi reuniuni ştiinţifice, dezbateri, expoziţii, nu doar de artă, ci şi de istorie şi de cultură, care reflectă probleme de identitate, de memorie, să avem personalităţi care vin din ţară şi străinătate.

MArT va fi gazda unor expoziţii de excepţie: Rembrandt, Dali, Chagall. Ce ecou vor avea aceste evenimente pe plan internaţional pentru MArT?

Victor Neumann: Vom organiza o expoziţie Rembrandt (‘Apogeul artei gravurii’) împreună cu Euro Art Luxembourg, urmată de expoziţia Salvador Dali intitulată ‘Cucerirea Iraţionalului’, unde una din părţile de referinţă a expoziţiei va cuprinde ilustrarea Divinei Comedii. Aceste două expoziţii ne vor scoate în evidenţă şi prin promovarea pe care o vom face noi, dar şi Euro Art Luxembourg, care va vorbi despre prezenţa lor aici. Anul viitor vom mai avea şi o expoziţie Marc Chagall. Acum galeria luxemburgheză cumpără întreaga colecţie de la un mare colecţionar din Paris şi printre primele expoziţii din Europa va fi la Timişoara, cu o temă ilustrată a Vechiului şi a Noului Testament. Va fi un succes de public imens şi vom deveni un punct dinamic pe harta culturală naţională şi internaţională.

Ce puteţi spune despre sponsorizarea artei?

Victor Neumann: E o realitate pe care trebuie să o cunoască şi mediul de afaceri, clasa politică, şi oamenii de cultură şi publicul. Consiliul Judeţean ne finanţează în cea mai mare proporţie, MArT trăieşte din susţinerea statului. Sponsorii sunt în curs de a fi cuceriţi. Sunt câteva firme şi instituţii care au bunăvoinţa şi deschiderea să se apropie de noi. Nu avem o generaţie de oameni de afaceri educaţi în acest sens. Este o situaţie generală întâlnită în Europa Centrală şi de Est. În Occident, marile bănci sponsorizează, iar muzeele le fac promovare. Eu vreau să fac acest lucru cu un număr de ‘amici’ ai Muzeului de Artă, noi le vom promova numele celor care ne vor sponsoriza. Suntem în curs de dialog, poate BNR să ne ajute. Celelalte bănci sunt din străinătate, dar nu şi-au arătat disponibilitatea să ne sprijine financiar. BNR a făcut lucruri frumoase în Bucureşti, aici nu am primit încă răspuns.

Comentarii

comentarii