O echipă de specialiști de la Muzeul Național al Banatului din Timișoara desfășoară o campanie de cercetări în Kârgâzstan pentru descoperirea petroglifelor – un mesaj pentru generațiile următoare.
Astfel, specialiștii au continuat prin identificarea și investigarea kurganelor din epoca bronzului, dar și prin componenta geografică a expediției, cartarea și analizarea ghețarilor de pietre.
Echipei MNaB s-au alăturat pentru câteva zile și colaboratorii Alexandru Onaca și Florina Ardelean, lectori univ. dr. în cadrul Departamentului de Geografie, Universitatea de Vest din Timișoara.
”În ziua 9, arheologia și geografia s-au contopit în acest timp întrucât în prima zi am vizitat un ghețar din partea superioară a platoului Suusamâr unde am identificat mai multe petroglife ( desen incizat pe rocă, cf. DEX), iar a doua zi am vizitat unul dintre siturile cartografiate și anume, situl 3.”, spune Adriana Sărășan, muzeograf.
În literatura de specialitate există un singur studiu care abordează acest subiect la nivelul Kârgâzstanului, astfel încât implicarea cercetătorilor de la MNaB într-un astfel de proiect oferă un mijloc foarte eficient de promovare a instituției timișorene în lumea științei.
Simbolurile, desenele incizate pe roci, chiar scrijeliturile simpliste, denumite într-un cuvânt petroglife, și care sunt răspândite în mai toate părțile lumii, sunt o formă de exprimare preistorică, un fel de a lăsa un semn cum că undeva, cândva, ei, cei care și-au lăsat ”amprenta” pe pietre, au fost acolo.
E un fel de a lăsa un mesaj către generațiile viitoare. Și chiar dacă unele, sau de cele mai multe ori, este vorba despre mesaje simple – cele mai multe reprezentând animalele specifice zonei – acestea sunt, totuși, un fel de abecedar al istoriei – explică MNaB Timișoara.
