Acasă Actualitate Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele)

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele)

DISTRIBUIȚI

Credincioşii ortodocşi prăznuiesc, vineri, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi sub numele Drăgaica sau Sânzienele. Tradiţia se spune că în noaptea de Sânziene se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.

În credinţa populară, Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, fiind reprezentate cel mai adesea dansând.

Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în aceasta zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

În multe zone din ţară, în noapte de Sânziene se aprind focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

Tot în noaptea de dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub perna flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Fetele mai aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an.

Din spice de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei, o invocaţie pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară se credea că odată cu Drăgaicele juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.

În ziua de Sânziene se ţineau bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.

Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate apoi pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor.

De asemenea, fetele obişnuiau ca în timpul zilei să se supună descântecului de întors inima unuia către altul.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune ca sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi de piele.

 

Comentarii

comentarii