Spune juristul Tiberiu Negrei, preşedintele Sindicatului Liber din Primăria Timişoara.
Conform statisticilor, dacă 2009 a fost anul concedierilor masive din sectorul privat, anul 2010 va fi cel al concedierilor din sectorul bugetar de stat. Numai din domeniul învăţământului preuniversitar vor fi trimise în şomaj 15.000 de persoane, anul acesta. În Timiş, cifra depăşeşte 200. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş, la sfârşitul lunii decembrie 2009 erau înregistraţi 15.114 (dintre care 7.609 femei) şomeri în Timiş. La nivel naţional, cifra se ridică la aproape 700.000, cu o rată a şomajului de 7,5%. Deşi unele ţări din Uniunea Europeană au depăşit criza, în ţara noastră se preconizează că numărul şomerilor va ajunge la 1 milion, în 2010. Pe lângă ameninţarea concedierilor, bugetarii din Timiş sunt îngroziţi de noile măsuri de diminuare drastică a veniturilor salariale, prin Legea nr. 330 din 2009, intrată în vigoare din ianuarie 2010.
Coeficientul de ierarhizare – 1 pentru anul 2010
“Suplimentul postului şi al treptei de salarizare reprezentau împreună 50% din salariul de bază lunar. Acum au picat. Nu se mai acordă. La acestea se mai adaugă anularea celor zece procente lunare adăugate la salariu. Mai mult, prin Legea aceasta, nr. 330, nenorocită, se interzice plata orelor suplimentare în 2010. Dar în textul deciziei Curţii Constituţionale a României scrie că orele suplimentare trebuie plătite. Prin urmare, Sindicatul Liber din Primăria Timişoara şi celelalte sindicate vom susţine decizia. Legea nr. 330 nu reglementează salarizarea? Nu! Acest act normativ trebuia să se numească actul diminuării veniturilor salariale ale bugetarilor”, a declarat juristul Tiberiu Negrei. Conform Legii 330, în anul 2010 majorarea salariilor, a soldelor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei/lună şi fără a fi depaşit. Valoarea coeficientului de ierarhizare 1 pentru anul 2010 este de 705 lei, iar creşterea coeficientului de ierarhizare 1 după anul 2010 va fi condiţionată de reducerea numărului de angajaţi, necesară realizării ţintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal în produsul intern brut (PIB) prevăzute, în vederea atingerii unui nivel al coeficientului de ierarhizare 1 de 1.100 lei, în 2015.
Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim este de 1 la 12
Deşi această lege este respinsă de sindicate, fiindcă le diminueză substanţial veniturile, scopul declarat al actului normativ este sustenabilitatea financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale, astfel încât ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor de personal aferente sectorului bugetar să se reducă progresiv la un nivel sustenabil. Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar este de 1 la 12. Prin legile speciale se stabilesc majorări salariale anuale, astfel încât ponderea în PIB prognozat a cheltuielilor de personal aferente sectorului bugetar să se reducă progresiv, de la 9,40%, în anul 2009, la 8,70%, în anul 2010, la 8,16%, în 2011, la 7,88%, în 2012, la 7,58%, în 2013, la 7,34%, în 2014 şi la 7%, în anul 2015 şi în anii următori. “Ne-au minţit pe toate liniile că nu vor fi diminuate veniturile. Din 13 noiembrie, prin această lege, deşi a intrat în vigoare la 1 ianuarie, unele prevederi au avut efect din 13 noiembrie 2009. De atunci, funcţionarilor publici li s-au tăiat suplimentul postului (25%) şi al treptei de salarizare (25% din slalariul de bază). În total, 50%. E o reducere consistentă şi ei spun să nu se diminuează veniturile?”, s-a intrigat Negrei. Miercuri, 6 ianuarie, la sediul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a avut loc prima întâlnire a comisiei de experţi pentru simplificarea sistemului public de salarizare şi ierarhizare, conform Legii cadru 330/2009. Comisia de experţi vizează, în principal, evaluarea şi analiza structurii de personal a sectoarelor de activitate din sistemul bugetar, posibilitatea de reducere a numărului de funcţii pe domenii de activitate bugetară, cu precădere a funcţiilor comune, precum şi stabilirea unui sistem reformat şi simplificat de salarizare bazat pe grupuri ocupaţionale şi gradaţie.
