Antreprenoriatul se învață și se formează până la un anumit punct. Cu abilitățile de antreprenor te naști sau nu. Aceasta este și explicația pentru care mulți manageri geniali din corporații au eșuat în antreprenoriat. Și reciproca este valabilă.Dr. Adrian Bădescu, fondatorul clinicilor Medici’s și al Spitalului MedLife Medici’s Timișoara, unul dintre antreprenorii de cel mai mare succes din Banat, a explicat că în România abia acum începe să se construiască o cultură antreprenorială, iar toată lumea are impresia că poate face antreprenoriat. La fel este și cu fotbalul, agricultura sau medicina: toți ne pricepem până coborâm pe teren și dăm cu piciorul în minge.
Ideea este că există persoane născute pentru mediul corporatist și persoane născute cu abilități antreprenoriale. EMPRETEC, unul dintre cele mai renumite programe globale de antreprenoriat, evaluează tocmai acest aspect: dacă ai abilități antreprenoriale sau dacă este mai bine să mergi spre o carieră în corporație.
Dr. Bădescu a prezentat și principalele cinci abilități majore: antreprenor versus corporatist!
[A] – Antreprenor: gândire orientată spre oportunități, vede potențialul acolo unde alții văd obstacole.
[C] – Corporatist: gândire orientată spre planificare și organizare, cu respectarea obiectivelor clare și a bugetelor.
[A] – Apetit pentru risc, confortabil cu incertitudinea și eșecul, decizii rapide chiar și fără toate datele problemei.
[C] – Orientare spre procese și eficiență, minimizarea riscurilor.
[A] – Creativitate, inovație, flexibilitate.
[C] – Abilități de coordonare și aliniere a echipelor.
[A] – Leadership inspirațional, cultură bazată pe încredere și implicare.
[C] – Leadership procedural, cultură bazată pe reguli și politici.
[A] – Capacitatea de a construi de la zero, rezistență la stres și adaptabilitate.
[C] – Capacitatea de raportare, analiză și navigare în ierarhii.
Trecând de la indivizi la comunități…!
Dr. Bădescu a adăugat că Timișoara datorează mult corporațiilor, însă va și plăti mult pentru asta. Ecosistemul de business al Timișoarei este dezechilibrat: peste 70% din economia locală este susținută de corporații, iar sub 30% de antreprenoriat.
Aceasta va influența cultura regiunii pe termen mediu și lung. Și aici nu ne referim doar la banii care ajung în oraș și în regiune. Timișoara pierde mult la capitolul competențe care au ridicat și diferențiat orașul de-a lungul secolelor: inovație, creativitate, apetit pentru risc, îndrăzneală, puterea de a se ridica din propria-i cenușă, adaptabilitate, inspirație, implicare, încredere… toate fiind abilități antreprenoriale.
Tinerii aleg mult mai des drumul spre corporații. Este mai simplu, mai confortabil, nu își asumă riscuri, își pun un ecuson la gât și se identifică cu un brand care nu le aparține și despre a cărui valori profunde, cel mai adesea, nu știu mare lucru. Devin comozi, autosatisfăcuți…
Un alt element interesant este că programele de traininguri pentru adulți activi, sunt, aproape exclusiv, croite pe specificul corporațiilor, neținând cont de valorile, nevoile, skilurile și particularitățile culturii antreprenoariale. Iar ironia este că antreprenorii care doresc să crească competențele propriilor angajați, contractează firme de training care instruiesc salariații și îi pregătesc pentru cultura corporatistă și nu pentru cultura antreprenorială.
Dr. Adrian Bădescu a concluzionat: “Nu mi-au plăcut niciodată comparațiile între orașe, persoane, culturi. De data aceasta trebuie spus că, prin comparație, Clujul a păstrat un echilibru sănătos. Economia Clujului se împarte aproximativ 50:50 între corporații și antreprenoriat. Astfel, Clujul și-a păstrat și își consolidează spiritul antreprenorial”.
