Cu toții iubim muntele. Semenicul nu este numai un reper turistic, ci și unul spiritual, ascensiunea noastră personală spre Divinitate. Masivul bănățean este, totodată, depozitarul unor rarități sau chiar unicități florale și faunistice. Este bucățica de Rai pe care Dumnezeu a așezat-o, cu mărinimie, aici, lângă noi.
Numai că nepăsarea, ineficiența, superficialitatea, privatizarea pe picior, încurcătura inextricabilă a terenurilor din punct de vedere al proprietății, cinismul unor așa-ziși investitori care au cumpărat cele mai importante facilități turistice pentru a le transforma în ruine, toate acestea și multe altele fac din colțul nostru de rai un spațiu maculat. Urât, mai ales în anotimpurile fără zăpadă. Nu dorim să comentăm mai mult, deocamdată, preferând să redăm un set de fotografii proaspete de pe un Semenic ajuns dezolant. Imaginile vorbesc, credem, de la sine. Ar mai fi poate de spus că vin alegerile, cu căruța lor de promisiuni, majoritatea sterile. Atenție, candidați! Poate apucați taurul de coarne și în privința muntelui. Dar nu numai cu promisiuni!
