Marți, primarul Nicolae Robu a postat pe Facebook un atac la adversarii politici ai guvernului PNL, pe care îi numește populiști, așa cum a anticipat în conferința de presă desfășurată cu câteva ore mai înainte. Atacul edilului i-a vizat pe Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE, Victor Ponta, președintele PRO România, și Marcel Ciolacu, președintele PSD, care, în ultimele zile, au lansat mai multe critici asupra felului cum este gestionată starea de urgență, atât din punct de vedere al deciziilor „politico-medicale”, cât și economic.
Primarul Timișoarei, în remarcile făcute pe Facebook, se folosește de figuri de stil proprii sau împrumutate de la „iluștri” contemporani, după cum îi numește, precum „pușculoaie” sau, respectiv, „fără număr”. Robu, președintele PNL Timiș, le impută adversarilor politici că nu conștientizează faptul că bugetul țării poate fi, mai degrabă, considerat o „pușculiță”.
În plus, Robu se ia și de felul în care aceștia au comentat și alte situații actuale, precum muncitorii sezonieri care au plecat de la Cluj, în weekend, la cules de sparanghel în Germania sau prelungirea stării de urgență. Dacă cei pe care îi atacă primarul au comentat negativ despre ambele teme, acesta le ia apărarea atât muncitorilor, cât și președintelui.
În cazul muncitorilor, Robu spune că aceștia nu au niciun venit și că, până la urmă, situația este un „win-win”, pentru că nu este o rușine să culegi sparanghel, în loc de a sta pe ajutoare sociale. În apărarea deciziei de a prelungi starea de urgență, Robu spune că situația reală este cea care a dictat această idee. În opinia președintelui PNL Timiș, nu poți să îi lași pe cei din „Țăndărei și alții ca ei” să zburde liber, „vorbind comportamental, nu etnic”.
Mesajul lui Robu a venit printr-o înregistrare video, alăturat căreia apare și textul citit de acesta. Redăm întreg conținutul acestui mesaj, așa cum l-a postat edilul:
„Ce altceva poți spune când îi auzi pe d-nii Tăriceanu, Ponta și Ciolacu?!
Îi văd zilnic la TV cu populisme duse dincolo de orice limite, descalificante pt un om politic, pur și simplu!
Ba să se dea firmelor -evident: Guvernul să dea, căci dacă nu dă, e un Guvern rău!-, să se dea ălora, să se dea ălorlalți, să se dea în stânga, să se dea în dreapta, să se dea, să se dea, să se dea!
De unde să se dea?! Există, undeva, o pușculoaie fermecată, cu bani “fără număr” -vorba unor “iluștri” contemporani-, la care nu trebuie decât să deschizi robinetul și să dai apoi cât e nevoie în stânga și dreapta? Nu există, evident!
Ce există este o… “pușculiță”, de fapt, alimentată finit, cu bani proveniți din economia producătoare de plus valoare, din împrumuturi propriu-zise și din împrumuturi fictive, reprezentând deficitele create la un moment dat.
Să le luăm pe rând: economia e în criză profundă, total bulversată de pandemie. Împrumuturile sunt deja foarte mari și greu de dus și mai sus. Au rămas deficitele, care, da, trebuie ridicate, dar… pot fi ele făcute oricât de mari? Evident că nu! În plus, la deficite se recurge doar pt investiții, pt investiții aducătoare de beneficii semnificative, care, pe termen lung, în situații ideale chiar pe termen mediu, le compensează, nicidecum pt pomeni în urma cărora nu rămâne nimic!
Deci, din deficite nu se dă, ci din deficite se investește, dacă ești responsabil!
Altă temă a populiștilor este testarea întregii populații! O dată, de două ori, zilnic?! Populiștii nu ne spun, dar întreb și eu, pt că un negativ astăzi, poate deveni pozitiv mâine, putându-se infecta oricând, evident. Ei ne spun că așa au făcut alții, deși, în realitate, ei știu prea bine că nu-i adevărat! Testarea întregii populații n-a făcut-o nicio țară și de fapt nici nu are cum să o facă cineva în timp util, așa ceva fiind pur și simplu o imposibilitate practică!
O altă temă abordată populist este plecarea unor compatrioți la muncă în străinătate! Păi fraților, au venit în țară sute de mii de concetățeni care n-au niciun venit! Iar piața românească actuală -piața, repet, că doar n-avem așteptări în acest sens de la Stat!- nu le poate oferi locuri de muncă! Din ce vrem să trăiască ei?! Din ajutoare sociale?! Din hoții?! Ei sunt, în majoritatea lor covârșitoare, oameni harnici, nicidecum milogi, nicidecum hoți! Nu e normal, atunci, dacă ei vor să plece la muncă și au unde să plece, să-i lăsăm, chiar să le facilităm plecarea?! Este o rușine să culegi sparanghel?! De unde până unde și de când asta?! De când o muncă cinstită, oricare ar fi ea, este o rușine?! Rușine este hoția, rușine este parazitismul, nicidecum munca! De ce să trebuiască să se furișeze acești compatrioți, de ce nu asumăm convenții oficiale, civilizate, firești, de tip win-win, care pun față în față o cerere cu o ofertă?! Ar fi ceva rău în ele?! Totul este ca lucrurile să se desfășoare cu respectarea regulilor, nicidecum în free running, cum am văzut în celebrul episod de la Cluj!
În fine, ajungem la tema prelungirii stării de urgență.
Domnilor, poporul român, în majoritatea sa, nu mai poate fi păcălit de nimeni! Există, deja, conturată o masă critică a poporului român care analizează lucrurile logic, judecă ce se poate și ce nu se poate, ce e bine și ce e rău! Iar această masă critică înțelege că, oricât de greu ne este sub interdicțiile și restricțiile actuale -și ne este ff greu!-, nu ne putem permite să-i lăsăm, în acest stadiu al pandemiei, altminteri, după ea, îi vom lăsa, evident, să zburde prin țară pe cei din Țăndărei și pe atâția și atâția alții ca ei -vorbim comportamental, nu etnic, atenție!-, pt că dacă i-am lăsa, abia atunci am ajunge la dezastru, am plăti iresponsabilitatea, pt că despre iresponsabilitate ar fi vorba, în vieți omenești nevinovate!
Starea de urgență este singura care permite autorităților să ia prompt măsuri excepționale în situații excepționale! Asta nu înseamnă că în timpul stării de urgență, dacă cifrele medicale arată că e cazul, nu se pot relaxa pas cu pas diverse restricții, nu se poate renunța la anumite interdicții. Și nu înseamnă nici că starea de urgență n-ar putea fi ridicată de Președinte mai devreme, dacă evoluțiile din viața reală ar cere-o! Repet, dacă evoluțiile din viața reală ar cere-o!
Ca să fiu bine înțeles: eu nu sunt adeptul interdicțiilor și restricțiilor de dragul de a fi prudenți -excesive, altfel spus-, dar nici al relaxărilor motivate de faptul că “ne-am săturat”! Eu sunt adeptul interdicțiilor și restricțiilor înțelepte, raționale, cu eficiență reală! În strict acord cu cerințele realității, ale vieții reale, nu ale unor norme, proceduri, texte cu diverse statute, emanații ale unora-altora, uneori denaturați de viața de birou, rupți de viața reală.
Concluzie: nu vă lăsați pradă populismelor! Să rămânem raționali, înțelepți! Numai așa putem deveni victorioși!”
