Primarul Nicolae Robu nu se dă în lături să îl contrazică nici pe şeful PNL, Ludovic Orban, când vine vorba despre pensiile speciale pentru primari, numite de edilul de pe Bega “îndemnizaţii”. Aşa se explică de ce la sfârşitul săptămânii trecute i-a imputat public, pe facebook, liderului de la Bucureşti faptul că acela se opunea adoptării noului Cod administrativ. Pentru noul cod prevede, între altele, şi acordarea de pensii speciale pentru primarii care nu au suferit condamnări.
Iar cum, primarul Nicolae Robu, cel care nu dă “nici doi bani pe bani”, se uită totuşi lung după ei, era normal că voia adoptarea codului, care a avut loc luni, în parlament. Totuşi, pentru prima dată, edilul s-a declarat oarecum mulţumit de leafa pe care o consideră “rezonabilă”, după măririle din 2017.
“Eu nu am pledat pentru asta (pensie specială, n.r.), dar salariul meu acum e unul rezonabil, dar în urmă cu câţiva ani era o bătaie de joc ca primarul unui oraş ca Timişoara, cu atâtea responsabilităţi, primarul Clujului, Iaşiului, Bucureştiului să fie răsplătiţi cu atât de puţin, în condiţiile atâtor restricţii. Trebuiau găsite mecanisme de corecţie. Eu, de exemplu, am propus să se crească salariile fără inhibiţii la nivelul a ceea ce e normal să fie salariul unor primari”, spune Nicolae Robu.
El mai susţine că dacă ar fi fost crescute salariile la atât cât e normal să fie, mai demult, şi contribuţiile la fondul de pensii ar fi fost mai mari şi nu s-ar fi ajuns ca oameni care servesc comunitatea ani de zile şi care sunt supuşi la o mulţime de restricţii, să primească pensii de mizerie.
“Am spus că sunt de acord cu pensiile speciale, dar nu am fost un militant pentru ele. Eu nu sunt ipocrit. În primul rând, nu sunt numite corect. Nu sunt pensii speciale, este o denumire populistă, de antipropagandă”, afirmă edilul.
Acesta mai adaugă că el a fost singurul primar din ţară care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume şi să ceară susţinerea codului administrativ, deşi cu toţii o doreau.
“Eu am fost singurul care a spus că ar trebui să susţinem noul Cod administrativ, nu ştiu să mai fi spus cineva public. Vă garantez că toţi (primarii, n.r.) îşi doreau această schimbare în bine a legislaţiei şi şi-ar fi dorit-o şi dacă nu era această îndemnizaţie specială. Este vorba despre o îndemnizaţie specială, nu despre o pensie specială, dar noi suntem obişnuiţi să-i tot intoxicăm pe cetăţeni pe cât posibil, în loc să-i informăm corect. (…). Cei care ştiu ce înseamnă să faci administraţie publică şi ştiu ce înseamnă să fii primar, înţeleg lucrurile altfel”, detaliază Nicolae Robu.
El a mai explicat că o altă prevedere bună a Codului administrativ se referă la luarea deciziilor privind patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, pentru care va fi necesar votul a jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau judeţeni, faţă de majoritatea de două treimi, cât era până acum.
“Cred că este bine ca atunci când e vorba de înstrăinarea patrimoniului sau de achiziţionarea a noi elemente în patrimoniu, să fie două treimi, dar nu pentru orice proiect care vizează patrimoniul să ai nevoie de două treimi. Aşa cred că ar fi în regulă. Vrem să ridicăm dreptul de administrare asupra unui teren pe care sunt acum buruieni de la RATT. Nu putem, pentru că sunt necesare două treimi din voturi. Este absurd. Consiliul Judeţean vrea să demoleze nişte clădiri. Acolo e normal să fie nevoie de două treimi, pentru că scoţi ceva din patrimoniu. Este o diferenţă, aici nu se scoate din patrimoniu acel teren al nostru, este în patrimoniul municipiului Timişoara, doar că este dat temporar în administrare şi se ia înapoi. Nu se schimba patrimoniul. Pe când dincolo se schimba patrimoniul, se distrug nişte bunuri şi este o diferenţă. Ghinion pentru unii, dar e o diferenţă”, a explicat Nicolae Robu.
