Nicolae Robu nu a oferit marți, în cadrul conferinței de presă de la Primăria Timișoara, date concrete cu privire la dosarul, în care este cercetat penal, privind anvelopare a peste 50 de blocuri din oraș cu fonduri europene.
Firma lui Cristian Palade, omul de afaceri care a depus o plângere la DNA, a realizat proiecte pentru anveloparea blocurilor cu câteva luni înainte de a semna contractul de atribuire directă cu Primăria Timișoara. Cristian Palade a refuzat să accepte plata a doar 15.000 de euro după ce firma sa a realizat proiectarea reabilitării termice a 64 de blocuri din Timișoara. Pe cererile de finanțare pentru reabilitarea blocurilor depuse la ADR Vest s-a prevăzut pentru proiectare suma de 200.000 de euro, iar Primăria Timișoara a contractat proiectarea cu firma lui Palade la prețul de doar 15.000 de euro. Primăria a depus apoi la ADR proiectele respective pentru obținerea de fonduri europene. Palade a mai declarat că a fost chemat la o întâlnire cu viceprimarul Dan Diaconu și cu primarul Robu şi ameninţat. Omul de afaceri a dat în judecată Primăria Timişoara şi a câștigat în primă instanţă, la Tribunalul Timiş. Primăria a făcut apel, iar Curtea de Apel Timişoara l-a admis, aşa că firma liberalului Cristian Palade a rămas fără bani.
Nicolae Robu susţine, în continuare, că cel care a depus plângerea la DNA împotriva sa, pentru că primăria nu i-a dat mai mulţi bani decât prevedea contractul pentru anveloparea blocurilor, nu are dreptate şi că procurorii aveau obligaţia să-i cheme pe toţi cei implicaţi în dosar, pentru a stabili adevărul.
El a explicat că nimeni nu putea cere mai mulţi bani de la ADR, ca finanţare europeană, întrucât banii nu se dau decât pentru fiecare factură/lucrare efectuată în diferitele etape ale unui proiect cu o astfel de finanţare.
“Nu ştiţi mecanismul. Odată ce o cerere este acceptată/eligibilă pentru finanţare şi devine eligibilă la o anumită sumă, tu ai asumat să faci nişte lucruri la acea sumă. (…). Nu poţi să ceri decât ceea ce ai plătit. Dacă ai plătit pentru proiectate 15.000 de euro, nu poţi cere să ţi se dea mai mult. Bugetul era de circa 50 de milioane (de lei, n.r.) aprobat spre finanţare. La licitaţie s-a adjudecat la 30 de milioane. La execuţie, nici măcar cele 30 de milioane nu s-au cheltuit ci doar 28,5 milioane, spre deosebire de moda din România, unde se dă mai mult. Nimeni nu îţi dă să pui în puşculiţa primăriei diferenţa de bani, ci doar ceea ce efectiv faci dovada că ai cheltuit în fiecare etapă a proiectului. Aşa s-a pus problema şi acolo. Mi se pare aberant să mai discutăm. (…). Sentinţa Curţii de Apel explică foarte frumos faptul că noi PMT am fost foarte corecţi, că nu aveam cum să-i plătim mai mult de 15.000 de euro. (…).
Legea achiziţiilor publice spune că poţi avea 100 de HCL, nu ai voie să dai niciun leu mai mult decât este plafonul din contract (…). Dar el (contractantul, n.r.) vine şi cere 30.000 de euro. Pot apărea lucrări neprevăzute şi atunci se poate modifica preţul de la LICITAŢIE, NU DE LA ATRIBUIREA DIRECTĂ. (…). Să înţeleagă acel personaj care a făcut plângerea la DNA că nu are nimeni cum să-i plătească în plus, decât dacă ai o sentinţă judecătorească căreia trebuie să i te conformezi. Este uluitor că noi suntem acuzaţi că nu am dat mai mult.
Nu comentez eu ce va face procurorul de caz – dar de regulă se fac plângeri că s-au făcut plăţi mai multe, iar aici acuza este că am făcut prea puţin. Plafonul potrivit legii achiziţiilor publice era de 15.000 de euro şi s-a angajat să facă serviciile respective în acest plafon. Cum poţi să vii ulterior cu devize pe care pui alte preţuri? Mergi cu lucrarea până la capăt, iar dacă nu poţi să o duci la capăt, abandonezi (…).
Dacă cineva a făcut fals, să răspundă. Eu nu am avut ştire să fi făcut cineva vreun fals, dar dacă a făcut, fiecare răspunde de ceea ce face, eu nu sunt responsabil de abuzul pe care-l face cineva, ci doar de faptele mele. Dacă aş fi obligat eu pe cineva să facă ilegalităţi, eram vinovat şi eu că am pus presiune, dar nu am pus presiune pe nimeni. Ceea ce face DNA este cel mai firesc lucru. Când eşti într-o funcţie de răspundere, trebuie să ştii că e în fişa postului, neoficial, că vei ajunge şi să dai declaraţii la diverse instituţii ale statului.
În momentul în care este o plângere, ce să facă DNA? Să spună de la început că este neîntemeiată plângerea? Orice plângere trebuie instrumentată de instituţiile statului. Dacă e la DNA, trebuie să o instrumenteze. Normal, nu se poate uita doar la ceea ce spune o singură parte şi atunci îi cheamă pe toţi cei implicaţi. Există acum suspiciunea, se discută pe documente şi se va pune concluzia. Eu ştiu că nu am făcut nicio ilegalitate (…)”, a explicat marţi primarul Nicolae Robu.
