.jpg)
Conform Institutul Naţional de Statistică (INS) numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut anul trecut faţă de 2010 cu 1.800 de posturi, la 26.100, din care aproape o treime au revenit industriei prelucrătoare, iar aproape un sfert regiunii Bucureşti.
Astfel, rata locurilor de muncă vacante s-a plasat la 0,64%, în urcare cu 0,05 puncte procentuale faţă de 2010. "În anul 2011, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (1,09%) şi în sănătate şi asistenţă socială (1,05%). La polul opus s-au situat activităţile din industria extractivă (0,04%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,11%), respectiv cele din învăţământ (0,16%)", se arată într-un comunicat al INS. Peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (8.900 locuri vacante), unde rata a avut o valoare medie anuală de 0,9%. Sectorul bugetar însumează 25% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (3.100 locuri vacante), urmate de administraţia publică (2.800 locuri vacante), respectiv învăţământ (600 locuri vacante). În industria extractivă angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (doar 30 de locuri vacante). Prin comparaţie cu anul precedent, atât rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au înregistrat, aproape în egală măsură, creşteri şi scăderi. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cu cea mai relevantă creştere s-a regăsit în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,32 puncte procentuale). La polul opus s-au situat activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,17 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai semnificativă creştere faţă de media anului precedent în industria prelucrătoare (+1.600 locuri vacante), în timp ce în administraţia publică (900 locuri vacante) s-a constatat cea mai accentuată diminuare a indicatorului. Cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante în 2011 s-a constatat în rândul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (0,9%) şi de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (0,85%). Aproape 22% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (5.700 locuri vacante). Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, s-a constatat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,24% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 50 de locuri vacante). Comparativ cu anul 2010, în majoritatea grupelor majore de ocupaţii s-au înregistrat creşteri atât în ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă fiind pentru ocupaţiile de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (+0,21 puncte procentuale, respectiv +1.100 locuri vacante). La polul opus, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai importantă scădere în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,15 puncte). În profil teritorial, în 2011 cea mai ridicată valoare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (0,92%), urmată de regiunea Vest (0,82%). Cu cele mai scăzute valori ale acestui indicator s-au regăsit regiunile Sud-Est (0,34%), respectiv Sud-Vest Oltenia (0,43%). Cea mai mare cerere de forţă de muncă exprimată prin intermediul indicatorului numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost în regiunea Bucureşti-Ilfov (6.200 locuri vacante), reprezentând aproape 24% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. La polul opus, angajatorii din regiunea Sud-Vest Oltenia au declarat cele mai puţine locuri de muncă vacante (1.500 locuri vacante). Faţă de anul 2010, cei doi indicatori analizaţi au cunoscut creşteri în majoritatea regiunilor de dezvoltare ale ţării. Cea mai semnificativă creştere atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (+0,2 puncte procentuale, respectiv 1.000 locuri vacante). Cu cea mai accentuată diminuare faţă de anul 2010 s-a regăsit regiunea Nord-Est (-0,14 puncte procentuale, respectiv -700 locuri vacante).
