În luna iunie, activistul timișorean N.B. le-a trimis președintelui Klaus Iohannis și premierului Ludovic Orban o cerere în care solicita ca cei doi să ia măsuri după ce primăria condusă de Nicolae Robu nu îi lua în seamă solicitările privitoare la poluarea aerului din Timișoara. La început de iulie, activistul a primit răspuns de la administrația prezidențială: s-a luat la cunoștință, iar petiția acestuia a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
„Am luat cunoştinţă din petiţia adresată Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, despre solicitarea dumneavoastră.
În vederea analizării problemelor semnalate, petiţia dumneavoastră a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Urmează ca, în termenul legal, instituţiile sesizate să comunice, Administraţiei Prezidenţiale şi dumneavoastră, soluţia adoptată”, scrie în răspunsul semnat de consilierul Gabriel-Cristian Piscociu.
Reamintim, N.B. a scris în petiția sa, printre altele, că justiția din Timișoara „favorizează şi protejează în formă continuată şi cu consecinţe extrem de grave – inclusiv cu victime omeneşti (provocate de poluare – n.r.) – pe primarul cercetat și inculpat-penal Nicolae Robu” și că procedura de infringement începută de Comisia Europeană pentru mai multe orașe din România, este, în cazul Timișoarei, datorată felului în care edilul-șef percepe „dezvoltarea în forță”.
Acesta cerea ca planul de calitatea al aerului să fie refăcut, din moment ce este „un fals penal”. La crearea noului plan, acesta propunea să fie implicați reprezentanți ai Oncogen, INCEMC Timișoara, Asociația Peisagiștilor, Ordinul Arhitecților, DSP, dar și asociația pe care o conduce, Eco-Nautic Club. Acesta dorea rezolvarea în plan național a problemei poluării din Timișoara, înainte de a fi implicată Comisia Europeană.
Una dintre probleme semnalate de N.B. în legătură cu actualul plan de calitatea al aerului ar fi faptul că acesta se referă doar la particulele în suspensie (PM 10), nu și la NOx, substanță care este în concentrație prea mare în aerul din Timișoara. Pentru depășirile limitelor admise de Comisia Europeană în cazul acesteia a și fost inițiată procedura de infringement.
Totuși, chiar și în cazul PM10 activistul are de reclamat ceva: a doua sursă pentru aceste particule, în documentul Primăriei Timișoara, este declarată încălzirea locuinței și prepararea hranei. De exemplu, în 2017, ultimul an inclus în planul de calitatea a aerului, s-ar fi produs peste 91 de tone de PM10 pe această cale, adică aproximat 0,25 kilograme/timișorean/an.
Conform documentelor de specialitate recomandate la nivel european, o centrală ar emite 0,2 g PM10/GJ (aproximativ un gram de PM 10 la o gigacalorie produsă– n.r.). Aceste date au fost invocate și de funcționarii Direcției de Mediu, într-un răspuns dat activistului. N.B., în schimb, spune: „În document se arată că este un studiu din 2001. Pe atunci se foloseau centrale cu tiraj natural, acum aproape toate sunt cu tiraj forțat, care poluează mult mai puțin cu PM10… spre zero. Dar și așa, logica… valoarea citată de Primărie în acel plan este aberantă”.
