O situație ciudată și de neiertat este semnalată de scriitorul Daniel Vighi, cadru universitar, care trebuie rezolvată într-un fel sau altul cât mai repede, dat fiind că suntem o viitoare capitală culturală europeană.
În Timișoara nu există nicio casă memorială, de parcă aici nu s-a născut, nu a trăit și nu a murit niciun om de cultură: scriitor, artist, poet, muzician, inventator sau om de știință de mare anvergură.
Spre comparație, în capitala Moldovei, în Iași, există mai mult de zece case memoriale.
Explicația scriitorului Daniel Vighi: ”Avem o viitoare capitală culturală fără muzee, cu promisiuni de care nu vreau să-mi aduc aminte. Iașiul are peste zece case memoriale de scriitori și personalități ale urbei.
Noi, nici una. Rușine să ne fie tuturor, zic!
Mă gândesc cum am putea îndrepta situația prin urbanismul participativ al programului de guvernare locală. Spre exemplu, autoritățile ar putea oferi spații muzeale mărunțele, așa cum stă bine unei diversități culturale și, cu o echipe de designeri talentați, se pot oferi teme de donații obștești pentru patrimoniul muzeal al orașului.
Câteva posibile tematici muzeale?
Muzeul (punctul muzeal) al tehnicii și ingineriei
Muzeul (punctul muzeal) al diversității etnice
Muzeul (punctul muzeal) al tradițiilor muzicale
Muzeul (punctul muzeal) al scriitorilor, artiștilor plastici, actorilor.
Muzeul (punctul muzeal) al vieții urbane: istoria modei, a hanurilor, a premierelor timișorene, a sportului, a evenimentelor exotice, a exploratorilor etc.
Populația ar putea dona din colecțiile proprii cu titlu provizoriu sau permanent obiecte, amintiri, veșminte, ilustrații, obiecte de viață cotidiană.
Se pot implica oengeuri, colecționari, instituții culturale. Am putea realiza o diversitate a prezentării orașului la prețuri sustenabile și cu bune rezultate.
Unul dintre consultanții foarte buni ar putea fi colega de la UVT, Smaranda Vultur, autoare a numeroase studii despre viața familiilor bănățene de toate etniile posibile din Banat, spre exemplu”.
