Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Timiş, ia atitudine faţă de toate lucrările care sunt pe agenda primăriei a se face în zona ultracentrală a oraşului, în vizor fiind clădirea fostului Liceu de Arte, dar şi a Inspectoratului Şcolar, precum şi intersecţia străzilor C.D. Loga cu 20 Decembrie, recomandări în acest sens fiind înaintate municipalităţii încă din 2018.
Având în vedere că proiectul de hotărâre din 3.10.2019 (PUZ-MIXED USE–ZONA CENTRALĂ, Construire clădiri cu funcţiuni mixte: locuire colectivă, activităţi administrative de administrarea afacerilor, financiar – bancare, comerciale (terţiare), culturale, de turism, parcaj colectiv public şi privat”) este supus aprobării plenului Consiliului Local al Municipiului Timişoara, Ordinul Arhitecţilor din România, filiala teritorială Timiş reiterează punctul de vedere pe care l-a susţinut în dezbaterea publică pe această temă, organizată la solicitarea OAR Timiş, în data de 26 septembrie 2018.
“Constatăm că, din păcate, niciuna dintre observaţiile ridicate de OART nu au fost incluse în documentaţia finală, trimisă spre aprobare CLT, cum de alt fel nu au fost incluse niciunul dintre punctele de vedere exprimate de către ceilalţi participanţi la dezbaterea publică menţionată. În aceste condiţii, dezbaterea publică a proiectelor de urbanism de interes larg rămâne doar un exerciţiu de imagine, fără a contribui la îmbunătăţirea soluţiilor propuse şi la armonizarea diferitelor puncte de vedere referitoare la un proiect sensibil pentru oraşul nostru”, susţin reprezentanţii OART.
În Preambulul adresat primăriei de OART în 2018, se arată că pentru a atinge echilibrul necesar este nevoie de o dezbatere constantă şi transparentă între toţi factorii implicaţi, investitori, administraţie, specialişti în domeniu şi societate civilă.
În cazul PUZ-,,MIXED USE–ZONA CENTRALĂ, arhitecţii consideră improprie şi pripită asumarea de către administraţia publică, printr-un protocol direct cu proprietarul terenului, a unor indici urbanistici şi a unor demersuri de declasare a ansamblului cu statut de monument istoric. “Stabilirea unor indici urbanistici de
dezvoltare a terenului se face în baza unei documentaţii de tip PUZ, aprobată în şedinţă publică de către Consiliul Local prin Hotărâre de Consiliu , după parcurgerea etapelor legale şi obţinerea tuturor avizelor şi autorizărilor necesare. Legislaţia în vigoare prevede dreptul de preempţiune al administraţiei locale în cazul tranzacţionării imobilelor cu statut de monument istoric sau aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice. În cazul unor imobile cu poziţie urbană importantă sau care sunt importante pentru istoria şi cultura locală (şi în cazul fostului Liceu de Arte Plastice este vorba de ambele cazuri) este recomandabil ca decizia de a exercita sau nu dreptul de preempţiune să nu fie un simplu act birocratic ci să se ia în urma consultării administraţiei cu societatea civilă şi cu specialiştii din domeniu”, spun arhitecţii timişoreni.
De aceea, ei consideră că exercitarea acestui drept de preempţiune în cazul fostului Liceu de Arte Plastice ar fi fost benefică pentru oraş, mai ales în contextul obligaţiilor asumate prin titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Apoi, observaţiile referitoare la propunerea de PUZ al MIXED USE – ZONA CENTRALĂ privesc regimul de înălţime propus pe strada 20 Decembrie 1989, clădirea propusă are o înălţime de 23,50 m la cornişă + un etaj retras la cota +26,00, comparativ cu înălţimea de 20,00 m la cornişă a clădirii Primăriei.
“Considerăm că înălţimea propusă este prea mare, depăşirea cornişei Primăriei fiind de evitat, atât din motive urbanistice care ţin de percepţia străzii 20 Decembrie 1989 în lungul axei sale, cât şi din motive de simbolistică urbană, lucru prevăzut şi în avizul de principiu emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură. (…). Pe strada Patriarh Miron Cristea, clădirea propusă are o înălţime la cornişă de +22,50 m, cu un etaj retras la cota +26,00 m, în opoziţie cu clădirea Mitropoliei Ortodoxe Române, care are o înălţime la cornişă de doar +10,50m, rezultând astfel un profil stradal dezechilibrat”, spun cei don OART.
Referitor la clădirea Inspectoratului Şcolar şi clădirea Liceului, OART consideră benefică şi imperios necesară intenţia de păstrare a clădirii, fiind vorba de o lucrare a arh. Laszlo Szekely, un arhitect emblematic, care a adus o contribuţie decisivă la imaginea Timişoarei moderne şi atrage atenţia asupra faptului că propunerea elimină total
acoperişul existent şi o integrează într-un front continuu la nivelurile P şi P+1 şi o ”încalecă” cu construcţii noi, fapt care duce la modificarea completă a imaginii originale a casei. Pentru ambele clădiri, OART propune intervenţii moderate, menţinerea acoperişului şi spaţiul perimetral.
Legat de Piaţeta propusă la intersecţia str. 20 Decembrie cu bd. Loga, părerea OART este că intenţia iniţiatorului PUZ, de a aloca o suprafaţă de teren pentru o dotare de uz public este lăudabilă şi binevenită, fiind un gest prin
care comunitatea locală beneficiază în urma dezvoltării urbane propuse, dar se impun câteva observaţii.
“Relaţia piaţetei cu colţul de clădire propus în această zonă trebuie semnificativ îmbunătăţită. (…). Recomandăm retragerea corpului de clădire şi elevarea de la sol astfel încât pietonii să poată circula liber. Străpungerea pietonală între bd. Loga şi bd. Mihai Eminescu are un traseu aleator, care nu uneşte puncte de interes sau nu oferă un traseu pietonal mai avantajos, din acest motiv riscând să nu fie atractivă pentru pietoni. Pentru a corecta acest lucru este necesară găsirea unui alt traseu pietonal, corelat cu determinanţii urbanistici, care să răspundă mai bine cerinţelor de mai sus. (…). În concluzie, OART susţine dezvoltarea urbană sustenabilă a oraşului Timişoara şi nevoia de regenerare urbană a sitului fostului Liceu de Arte Plastice. Interesul public major este ca pe acest sit atât de important pentru oraş şi pentru memoria colectivă a comunităţii, produsul final să fie un ansamblu urban de înaltă calitate, realizat după regulile de bună practică şi care să răspundă atât cerinţelor investitorului, cât şi celor ale administraţiei publice, specialiştilor şi societăţii civile. Pentru a atinge acest deziderat este necesar ca
propunerea de PUZ prezentată să fie completată prin asumarea observaţiilor prezentate de OART şi a celor rezultate în urma dezbaterii publice”, conchide OART.
