Dupa ce, in mod programatic, ostentativ si chiar agresiv, Traian Basescu si-a asumat, fortand Constitutia, rolul de presedinte, Romania a inceput sa se scufunde economic, social si politic. De ce? Care este, in definitiv, legatura? Si cum incearca Traian Basescu sa scape acum de raspundere, spalandu-se pe maini?
Fisa postului de presedinte, astfel cum este ea definita de Constitutia Romaniei, nu i se potriveste, in mod categoric, lui Basescu. El si-a dorit intotdeauna, de fapt, sa fie la butoane. Adica, sef al Executivului. Prim – ministru. Numai ca realitatile politice i-au dictat o solutie de compromis. Pentru Basescu a fost mai usor sa ia locul lui Stolojan, in campania electorala prezidentiala, sa se bata pentru sefia statului, sa si-o adjudece si, apoi, sa forteze crearea unui guvern ascultator. In prima instanta, nu a reusit sa aiba un premier tinut in lesa. Calin Popescu Tariceanu si PNL s-au opus. Iar PSD, din opozitie, a sprijinit aceasta miscare de rezistenta. Odata cu instalarea Guvernului Boc, situatia, insa, s-a schimbat radical.
Punand mana pe guvernare, prin instalarea unui premier de mucava, in persoana lui Emil Boc, Traian Basescu a facut ce a vrut. A taiat si a spanzurat la capitolul guvernare. A condus Executivul. A facut-o atat de ostentativ si de energic, incat multe dintre deciziile capitale ale guvernelor 1, 2, 3 si 4 au fost luate fara ca membrii cabinetului sa stie despre ce este vorba. Ministrii PD-L, la fel ca si formatiunile aliate, s-au trezit de multe ori in fata faptului implinit. Au fost pusi in situatii absolut penibile fata de opinia publica, atunci cand au fost siliti sa recunoasca ca Guvernul ar fi decis, vezi Doamne – in realitate decizia se luase la Cotroceni – o masura de care ei habar nu aveau. Si care privea propriul domeniu de activitate. Ca sa nu mai spun ca au fost si cazuri cand nici chiar premierul Emil Boc nu a stiut despre ce este vorba, trezindu-se cu hotararea luata si pusa pe tava.
Cel mai notoriu caz, de acest fel, este decizia luata de Traian Basescu de a “trata” criza prin reducerea dramatica a salariilor bugetarilor si prin amputarea pensiilor. O decizie, dupa cum s-a demonstrat, profund anticonstitutionala. Si unica in lume.
Conducand in totalitate Guvernul, Traian Basescu si-a demonstrat incompetenta lui si a consilierilor de la Cotroceni. In ceea ce priveste Guvernul, cred ca este mai adecvat sa vorbim despre impotenta, decat despre incompetenta. Pentru ca Executivul nu a fost liber in exercitiul sau.
Romania a raspuns catastrofal la provocarea crizei. Nu Romania, ci Guvernul Romaniei. Nu Guvernul Romaniei, ci Traian Basescu. Raspunderea este a sa, suta la suta, pentru ca si puterea pe care a avut-o a fost maxima. Efectele proastei gestionari a crizei, in special, si Romaniei, in general, se vad in plan economic si social. Dar si politic. Pentru ca se transforma in costuri.
In materie de costuri, Traian Basescu refuza sa mai fie presedinte – jucator. Daca este vorba de costuri, el prefera, asa cum a facut in aceste zile, sa se delimiteze de Guvern. Sa-l critice. Sa-i sara la beregata. Doar – doar mai prosteste pe cineva. Traian Basescu a declansat operatiunea spalarii pe maini. Spalarii propriilor maini. De mizeria proprie.
