Chiar nu as fi crezut ca Ostaficiuc Constantin, acelasi despre care CNSAS avea sa comunice, pe site-ul oficial, în 2008, în plina campanie electorala, ca DA, se afla înscris pe o lista a fostilor colaboratori ai Securitatii, ale caror dosare (pe hârtie) au fost distruse dupa decembrie 1989 (asta nu înseamna ca dosarele nu se afla pe microfilme), acel Ostaficiuc care nu cunoaste diferentele între atitudini ferme, convingeri si pareri de piata, poate fi atât de slab negustor.
El, care iese din sefia CJ Timis cu o situatie materiala foarte buna, a fost capabil sa târguiasca chiar chipul colegului de partid, pe prof. univ. dr. Noditi, care chiar nu merita asta… Pâna una-alta, doctorul Noditi are o faima profesionala, nu-i trebuia competitia pentru primarie, dar s-a sacrificat pe câmpul luptei murdare de partid generata de PDL, dupa modelul Basescu. Asa cum, în 2009, pdl–istii au votat, partial cu inculta si agramata de EBA, partial cu PDL, în „carne si oase”, la îndemnul „tatucului – marinar”, tot asa, Ostaficiuc, cu lectia facuta, dar prost, a diseminat o parte din voturi catre Noditi, iar o parte catre partenerul Orza. Toate astea, în soapta politicii, despre care, macar în Banat, aveam o parere mai buna. Dar, atunci când vorbim despre „consilieri de imagine”, prezenti mai mult prin birturile locale decât prin birouri, cu editii „speciale” facute de mizerabili, ce sanse sa fi avut situatia? Una peste alta, incredibil, adevarul este ca despre Orza nu as fi crezut vreodata ca ar putea face astfel de complicitati cu oamenii lui Basescu, si mai cred ca domnul Ciuhandu, din nou, nu ar vrea sa creada, dar este deja istorie. O istorie în care, ca de obicei, „minciuna sta cu regele la masa”, iar scuza asta perpetua ne sufoca. O alta tentativa de negustorie, spun surse documentate, ar fi fost negocierea unui post „caldicel” prin gradina PSD, dar, din momentul în care a îndraznit sa ceara, chipurile, verificarea numaratorii, i-a înfuriat mult prea mult pe învingatori, asa încât sper ca spiritul umanitar sa nu se confunde cu diplomatia, iar competitia politica cu aranjamentele paguboase. Ostaficiuc va fi facut praf si de ai lui, nu de alta, dar modelul Udrea, de data asta pe bune, chiar ar trebui urmat! Si-a dat demisia, macar a admis ca a fost o penibila si o pretinsa specialista în fonduri europene, bazine, parcuri prin paduri si alte dichisuri pe catalige! Ostaficiuc, spun fostii sai colegi din Cooperatie (o struto-camila comunista), se ocupa cu negustorirea penelor de gâste, cu animale mici si de casa, dar dupa prea multa infatuare, prea multa „lordoza de functie”, poate ca experienta din vremea celor doua cooperative, una „ochiul si timpanul”, alta cooperatia comunista, o sa-i foloseasca. Mai stii?