.jpg)
FOTO
Mare sărbătoare-n sat
Miercuri, 25 aprilie – ziua inaugurării Muzeului Traian Vuia, în comuna timişeană care poartă numele inventatorului. Atmosfera de sărbătoare se simte încă de la primele ore ale zilei, când în centrul satului îşi fac apariţia poliţiştii, gata să dirijeze circulaţia.
Sătenii încep să se strângă în faţa noii clădiri de lângă biserică – cea mai modernă din localitate, cu acoperişul ca aripile unui avion – iar o fanfară militară se pune pe cântat. Vizavi de noua clădire a muzeului, bustul unui Traian Vuia nepăsător veghează cu mâinile în sân forfota zecilor de invitaţi şi de curioşi. Fanfara îi dă înainte, un mic aparat de zbor planează în jurul turlei bisericii, iar fetele satului şi pensionarii privesc de la distanţă, curioşi, dar sfioşi. Abia ce s-au obişnuit cu avangardista clădire din centrul satului, că s-au şi trezit pe la porţi cu toată lumea bună a judeţului. De altfel, puzderia de camere video şi foto îţi lasă impresia că tocmai se toarnă un film. Cu doar câteva minute înainte de ora 11.00, îşi fac apariţia şi mai-marii judeţului. Ostaficiuc şi Băcală, preşedintele CJ Timiş şi prefectul judeţului, coboară grăbiţi din maşini, alături de generali de armată şi alţi invitaţi de soi. Reprezentanţii opoziţiei încearcă să facă impresie bună şi se opresc să salute oamenii. Cântecul fanfarei se opreşte când în zare îşi fac apariţia trei elicoptere. Localnici în costume populare agită garoafe, când agitaţia e curmată de o voce serioasă: „Pregătiţi-vă pentru întâmpinarea imnului!”.
Puterea politică şi opoziţia şi-au dat mâna în comuna Traian Vuia
Ceremonia de inaugurare a Muzeului Traian Vuia a fost deschisă de primarul Iosif Barboni. „De când am fost invitat în Franţa, la sărbătoarea de 100 de ani de la primul zbor al lui Vuia, am vrut să facem acest muzeu. De atunci am început să bat drumurile pe la Bucureşti şi iată că am reuşit”, a declarat primarul, după care s-a lansat într-o serie de mulţumiri la adresa consiliului judeţean şi a preşedintelui Constantin Ostaficiuc, mulţumiri urmate de o altă înşiruire, de această dată a realizărilor din comună. Nici Ostaficiuc nu s-a lăsat mai prejos şi a ţinut să remarce numeroasele realizări ale primarului pesedist, începând cu şcoala cea nouă, care urmează să fie deschisă. „Exact acum 4 ani, pe 25 martie 2008, se sfinţea acest loc. Nu întâmplător, azi inaugurăm Muzeul Traian Vuia, în fosta comună Bujoru, unde s-a născut unul dintre cei mai importanţi români. Acest muzeu s-a realizat prin grija Consiliului Judeţean Timiş şi a Muzeului Banatului, fiind o secţie a Muzeului Banatului. Despre Vuia, probabil că sunt mulţi alţii care vor spune mai multe, pentru că despre activitatea acestui om se poate vorbi zile în şir. Azi cinstim memoria lui Traian Vuia, prin deschiderea acestui muzeu. Le mulţumesc colegilor mei, care au reuşit să aducă două dintre cele mai importante exponate: un elicopter şi o machetă a aparatului cu care a zburat Vuia prima oară. Traian Vuia a dus faină ţării nostre în întreaga lume”, a declarat Ostaficiuc. După ce a fost sfinţită clădirea, preoţii cerând ajutorul divin împotriva „sabiei” şi a „cotropitorilor de alt neam”, o trupă de dansuri populare a susţinut un scurt moment artistic şi s-a trecut la tăierea panglicii. Ceremoniile au continuat şi înăuntru, cu discursuri ale invitaţilor, printre care Ioan Gârboni, Radu Tomescu, generalul Iosif Rus şi o nepoată a inventatorului Traian Vuia. Aceasta din urmă a fost singura care a tulburat puţin triumfala ceremonie, cu un discurs în care acuza lipsa implicării rudelor lui Vuia în activitatea muzeului.
Machete, panouri informative şi costume de aviator
Viitorii vizitatori ai Muzeului Traian Vuia, administrat de Muzeul Banatului, vor avea cu adevărat ce să vadă. Deşi numărul exponatelor nu este foarte mare, impresia creată de întâlnirea cu începuturile aviaţiei moderne este una puternică. Chiar la intrare, se poate vedea o replică exactă a aparatului Vuia I Bis, primul aparat de zbor autopropulsat, mai greu decât aerul, care s-a desprins de la sol fără alte mijloace auxiliare. Cea de-a doua încăpere a muzeului este dominată de un elicopter, o copie 1:2 a elicopterului cu pedale pe care l-a construit Vuia şi care a reuşit să se ridice la 8 metri deasupra pământului. Nu lipsesc nici panourile informative, de unde poate fi aflată povestea marelui invetator român, povestea exponatelor şi alte informaţii inedite.
Primul aparat de zbor, construit prin donaţiile unor lugojeni
Traian Vuia s-a născut în comuna Bujoru, din judeţul Timiş, între Lugoj şi Făget. În cinstea lui, în anul 1950, comuna a primit numele inventatorului. Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul „Vuia I” a zburat pentru prima dată. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, pe o distanţă de 12 metri, după care elicele s-au oprit şi avionul a aterizat. Inventatorul bănăţean a reuşit să contruiască aparatul cu ajutorul unor oameni de afaceri din zona Lugojului, care i-au oferit sprijinul finaciar. De-a lungul vieţiii, Vuia a brevetat mai multe invenţii, printre care şi două elicoptere. La 3 septembrie 1950 s-a stins din viaţă, la Bucureşti, fiind înhumat în cimitirul Bellu.
{vsig}galerie/muzeu traian vuia{/vsig}
