Weekendul de deschidere a programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a fost marcat de mai multe controverse. Una dintre acestea privește locul de desfășurare a evenimentului de lansare din 17 februarie. Oficial, aceasta a avut loc la „Palatul Culturii”, denumire însă de care puțini timișoreni au auzit. Confuzia a fost remarcată inclusiv de maestrul Ioan Holender, atunci când acesta a părăsit nervos ceremonia: „Eu știu de Opera din Timișoara, denumită acum Opera Română. Numele Palatul Culturii nu are sens. Nu știu cine i-a spus așa, dar este greșit”.
La câteva zile distanță, și subprefectul liberal Ovidiu Drăgănescu a remarcat că denumirea de „Palatul Culturii” nu este justificată. Sau cel puțin nu a fost aprobată de comisia județeană responsabilă din 2005 încoace. „În ultimii 18 ani nu a existat vreo propunere de aprobare a unei alte denumiri pentru clădirea cunoscută în Timișoara ca «Opera». Și asta cu toate că din 2005 (pe când Drăgănescu era prefect – n.r.), de când am numit Comisia de atribuire denumiri a județului Timiș, au existat mai multe propuneri venite de la nivelul U.A.T.-urilor de schimbare a unor denumiri de săli, clădiri, instituții. Unele au fost aprobate, cum a fost Sala «Olimpia» devenită «Constantin Jude», iar altele neacceptate de cei cinci binecunoscuți specialiști timișoreni. Așadar, denumirea de Palatul Culturii nu se regăsește și nu se justifică din activitatea singurei comisii ce poate decide numirile din județul Timiș”, scrie Drăgănescu, joi, 23 februarie, într-o postare pe rețelele de socializare.
Mai mult sau mai puțin oficial, controversata „nouă” denumire se găsește în mai multe surse. Pagina de Wikipedia a clădirii, de exemplu, vorbește încă din titlu de „Palatul Culturii”. Totuși, recent, un utilizator supărat a modificat de mai multe ori primul paragraf. Dacă înainte articolul începea simplu cu „Palatul Culturii, cunoscut și ca Opera sau Teatrul Național (…)”, la acest moment apare: „Opera sau Teatrul National botezat – mai nou – Palatul Culturii – denumire care nu are nici o legitimitate locala (…)”. De altfel, și multe alte site-uri, în mod special cele care nu au specific local, au preluat aceeași denumire. Ar fi de remarcat, însă, că majoritatea acestora copiază direct conținutul paginii de Wikipedia.
Tot de „Palatul Culturii” se vorbește și în istoricul publicat pe site-ul Operei Naționale Române din Timișoara: „Construcția clădirii «Palatului Culturii» a început în anul 1871, după planurile arhitecților vienezi Hermann Helmer și Ferdinand Fellner (constructori a numeroase săli de teatru din Europa: Budapesta, Viena, Odessa) și a fost terminată în 1875, inaugurarea clădirii având loc la data de 22 septembrie 1875. Două incendii de proporții au devastat clădirea. Primul a avut loc în anul 1880 și reconstrucția a durat până în anul 1882, păstrându-se integral forma originala a clădirii, construită în stil «Renaissance». După cel de-al doilea incendiu din anul 1920 au mai rămas intacte doar aripile laterale ale clădirii. Reconstrucția se face după planurile arhitectului Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la fațadele laterale, fațada principală și sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin caracteristic arhitecturii românești a timpului”.
În sursele oficiale, însă, clădirea apare ca „Teatrul Național”, sau cel puțin Institutului Național al Patrimoniului folosește de această denumire. Și asta în toate cele patru variante ale Listei Monumentelor Istorice din Timiș: cele din 1991-1992, 2004, 2010 și 2015. La prima variantă, însă, în anexe apare și completarea „Azi Opera de Stat din Timișoara”.
Indiferent care ar fi denumirea „oficială”, este clar că, atunci când vorbesc de clădirea care desparte străzile Alba Iulia și Mărășești, timișorenii obișnuiesc să spună de „Operă”. Revenind la ceremonia de deschidere, bănuim că această confuzie a fost creată fie de angajații Centrului de Proiecte, fie de firma angajată de acesta pentru relațiile publice ale evenimentului de deschidere. Asta pentru că cel puțin useriștii din conducerea primăriei, atât primarul Dominic Fritz, cât și viceprimarul Ruben Lațcău s-au folosit exclusiv de denumirea de „Operă” atunci când vorbeau de proiectul de reabilitare a fațadei clădirii.
