Decizia Primăriei Timișoara de a contracta un împrumut de 30 de milioane de euro ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a orașului, mai ales în contextul unei posibile crize economice. În timp ce îndatorarea poate fi o soluție rapidă pentru finanțarea proiectelor, există alternative mai sigure și mai eficiente care nu ar pune presiune pe bugetul local.
”Condițiile economice instabile ar putea face ca rambursarea unui împrumut de 30 de milioane de euro să devină o povară considerabilă pentru bugetul local. În plus, faptul că economiile vor fi afectate negativ de criza financiară ar însemna că nu există certitudinea că municipiul va putea genera suficienți bani din taxe și impozite pentru a face față acestui împrumut.
În loc să contracteze noi împrumuturi, municipiul Timișoara ar trebui să exploreze opțiuni de finanțare mai sustenabile, utilizând eficient resursele existente sau optimizând cheltuielile publice. Reinvestirea în proiecte deja începute și finalizarea acestora ar putea aduce beneficii economice mai mari și mai rapide decât un împrumut semnificativ. În plus, s-ar evita presiunea suplimentară asupra bugetului local, care ar putea deveni insuficient într-o perioadă de criză.
Riscurile creșterii datoriei publice în contextul unei crize financiare, creșterea datoriei publice poate fi riscantă, mai ales dacă aceasta nu este corelată cu o creștere a veniturilor sau cu proiecte care generează venituri pe termen lung. Fără o gestionare atentă a resurselor financiare, un împrumut semnificativ ar putea să pună presiune asupra capacității municipiului de a-și onora obligațiile de plată în viitor, punând în pericol stabilitatea financiară a orașului”, spune consilierul local Ilie Sîrbu.
Alternativa investițiilor prin accesarea de fonduri europene, administrația Timișoarei ar putea explora mai multe oportunități de finanțare prin fonduri europene sau alte mecanisme de finanțare externe, care nu implică riscuri semnificative de îndatorare. Aceste fonduri sunt adesea mai avantajoase și pot contribui la dezvoltarea unor proiecte strategice, fără a pune o presiune financiară suplimentară asupra bugetului local.
”Planificarea pe termen lung este o abordare sustenabilă și responsabilă din punct de vedere financiar. Ea presupune evaluarea atentă a priorităților investiționale și gestionarea eficientă a resurselor disponibile. În loc să se contracteze un împrumut mare, Timișoara ar putea să își concentreze eforturile pe crearea unui plan financiar solid, bazat pe creșterea graduală a veniturilor, reducerea cheltuielilor neesențiale și o alocare mai eficientă a resurselor.
Într-o perioadă de incertitudine economică și riscuri legate de o posibilă criză financiară, achiziționarea unui credit de 30 de milioane de euro pentru municipiul Timișoara nu ar trebui să fie considerată o prioritate. În schimb, o abordare prudentă și bazată pe resursele interne și fonduri externe ar putea asigura dezvoltarea sustenabilă a orașului, fără a pune în pericol stabilitatea financiară pe termen lung.
Municipiul Timișoara ar putea dobândi venituri semnificative dacă ar valorifica corect resursele interne disponibile, cum ar fi pădurile pe care le are în proprietate și infrastructura rutieră forestieră din pădurile de la Tâncova, de aproape 400 ha, arondată Ocolului Silvic Caransebeș, alte 100 ha date în administrarea Ocolului Silvic Ana Lugojana de la Lugoj. Municipalitatea mai are si la Criciova alte 183 de hectare.
Taxarea și concesionarea infrastructurii rutiere forestiere:
Timișoara ar putea genera venituri suplimentare prin implementarea unor politici de taxare a infrastructurii rutiere. Aceasta ar putea include taxe de utilizare a drumurilor forestiere. În funcție de utilizarea intensă a unor drumuri sau poduri, municipalitatea ar putea introduce taxe de acces pentru transportul greu sau vehiculele comerciale care le utilizează frecvent drumurile forestiere care străbat aceste păduri.
Oferirea unor tronsoane de drum pentru concesionare sau închiriere către operatori privați pentru a construi și întreține drumuri forestiere ar putea aduce și venituri din taxe de concesiune și administrare.
Nu am auzit nimic despre aceste păduri, deși ele sunt o resursă naturală importantă care, dacă este gestionată corect, poate aduce venituri semnificative.
Exploatarea sustenabilă a lemnului în condițiile legii. În loc să se permită tăierea ilegală sau neregulamentară a pădurilor, Timișoara ar putea să organizeze exploatări de lemn conform reglementărilor legale și principiilor de dezvoltare durabilă, astfel încât să obțină venituri din vânzarea lemnului. Aceasta ar trebui să fie realizată într-un mod ecologic, pentru a nu afecta ecosistemul.
Turism ecologic ar putea fi o soluție. Promovarea pădurilor ca destinație de turism ecologic ar putea atrage vizitatori, creând venituri din bilete de intrare, ghidaje sau organizarea de evenimente în natură. Dezvoltarea de trasee pentru drumeții, tururi ghidate și facilități pentru camping sau alte activități recreative precum dezvoltarea unui festival de muzică, ar putea fi surse importante de venit.
Exploatarea resurselor non-lemnoase: Pădurile pot fi o sursă de resurse non-lemnoase, precum fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale sau miere, care pot fi valorificate pe piața locală sau națională.
Acreditarea pentru certificare forestieră: Prin obținerea unor certificări internaționale pentru gestionarea durabilă a pădurilor (de exemplu, FSC – Forest Stewardship Council), Timișoara ar putea să obțină prețuri mai bune pentru produsele din lemn și ar putea atrage investitori interesați de un management ecologic.
Dezvoltarea unei economii circulare în jurul resurselor natural prin valorificarea și reciclarea resurselor naturale, Timișoara ar putea crea un sistem economic circular, în care resursele naturale, cum ar fi lemnul sau alte produse forestiere, să fie folosite într-o manieră sustenabilă și reinvestite în economie. Crearea de parteneriate public-private pentru proiecte ecologice, precum dezvoltarea de produse pe bază de lemn sau de biomasa, ar putea aduce venituri suplimentare”, mai spune Sîrbu.
Municipiul Timișoara ar putea să colaboreze cu investitori privați în gestionarea acestor păduri. Exploatarea pădurilor în parteneriate durabile cu firme specializate în exploatarea forestieră responsabilă ar putea aduce și profituri, asigurându-se totodată că pădurile sunt gestionate corespunzător.
”Timișoara are potențialul de a genera venituri considerabile din valorificarea corectă a resurselor interne, prin taxarea infrastructurii rutiere forestiere și gestionarea durabilă a acestor păduri. Aceste venituri ar putea contribui semnificativ la bugetul local, reducând astfel dependența de împrumuturi externe și oferind fonduri pentru dezvoltarea unor proiecte strategice în beneficiul comunității.
Dezvoltarea unui turism diversificat și a sporturilor cu specific forestier în pădurile proprietatea Primăriei Timișoara ar aduce beneficii economice importante pentru Timișoara, în timp ce ar promova un model de turism sustenabil și responsabil. Acest proiect ar putea atrage turiști din diverse colțuri ale țării, oferind o oportunitate de a cunoaște și respecta natura, în timp ce susține dezvoltarea comunității locale”, consideră consilierul local.
Încă din perioada interbelică, Primăria Municipiului Timișoara are în proprietate 683 de hectare de pădure în județul Timiș, dar și în Caraș-Severin.
