Judeţul Timiş ocupă aproape 4% din teritoriul României şi are cea mai mare suprafaţa agricolă – peste 500.000 de hectare. Conform Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Timiş, dintre acestea, 36.000 de hectare au rămas în paragină, în 2012, în timp ce la nivel naţional sunt 800.000 de hectare. Problema care trezeşte multe controverse este că proprietarii primesc subvenţie fără să lucreze terenurile, ceea ce îi nemulţumeşte pe alţi fermieri, care ar vrea să cultive aceste pământuri în arendă, să obţine produse şi să primească ei subvenţia.
„Foarte mulţi proprietari nu vor să-şi dea pământul să fie lucrat de alţii în arendă, fiindcă atunci APIA oferă subvenţia celor ce exploatează terenul. Nemulţumirea mea este că proprietarii declară că ei lucrează aceste terenuri, deşi le lasă în paragină, şi atunci primesc banii. Unii le mai cosesc de bălarii şi gata. Ce întreţinere e asta? Degeaba vreau eu să le iau pământul în arendă să îl muncesc, că proprietarii nu mi-l dau, tocmai pentru a primi ei banii, declarând că îşi exploatează pământul”, s-a plâns Ion Bugaru din Liebling.
Cu toate acestea, suprafeţele nelucrate sunt în scădere, în Timiş, după ce în 2011, au fost 48.000 de hectare lăsate în paragină. Suprafeţele nelucrate sunt mai mici, în 2012, 36.000 de hectare. În 2010, s-a luat hotărârea de a se face controale personalizate pe acest tip de terenuri, iar în 2011 s-a continuat. Efectul a fost că mulţi fermieri sunt interesaţi de a-şi lucra pămânul. Inspectorii APIA fac controale pe teren, dar în urma sesizărilor exacte ale fermierilor şi pe un anumit eşantion. În acest context, pretenţiile directorului APIA Timiş sună bizar, accentuând birocraţia sistemului şi nepăsarea fermierilor.
„În ceea ce priveşte problema terenurilor necultivate, avem rugămintea de la cei care observă asemenea situaţii să facă o reclamaţie în scris spre APIA Timiş, urmând să se declanşeze un control specializat care să certifice cele sesizate şi să se ia măsurile stabilite prin normativele europene şi din România. Sesizarea poate fi transmisă la orice centru local al APIA sau la centrul judeţean din Timişoara”, a declarat Florin Faur.
Ideea amendării că nu ţi-ai lucrat terenul li se pare absurdă multor ţărani, fiindcă ei nu primesc subvenţionare pentru achiziţionarea de utilaje agricole, dar nici nu au unde să-şi vândă recolta. În Timiş, preţul pământului variază între 2.000 și 5.000 de euro hectarul. E un preţ mic şi a atras mulţi investitori străini. Din păcate, mulţi au venit cu scopul de a investi numai din punct de vedere imobiliar. Aproximativ 15% din suprafaţa agricolă a Timişului era administrată de francezi, englezi, germani şi de arabi, în 2012.
