Vremea Apocalipsei este aici. Acum. Cine citește și, mai mult, aprofundează cu seriozitate actualul decor al vieții, descris de altfel în limbaj specific de un mare autor al textelor biblice, Ioan, la care adaugă alte și alte lecturi, plus analiza proprie, înțelege. Este vremea lor. A nebunilor, a necuviincioșilor, a descreieraților, a dușmanilor creștinismului ce vor veni într-un număr ”ca nisipul mărilor”. Drama Parisului, căderea Catedralei ”Notre-Dame”, focul sugestiv, torța în care se transformase arzând, erau parte din cele mai înfricoșătoare semne. Un francez, martor al momentului, a spus ”Să fie un semn ceresc?” Președintele Macron, indignat, dar și… diplomat, a spus ”Vom lupta împotriva răului!”. Nu l-a definit. Mai mult, oficialitățile au spus: ”Nu se poate afirma dacă a fost sau nu un act terorist”. Multe posturi TV, dar și mulți ”postaci”, fără un rezultat al cercetării pe care urmează să o facă Parchetul din Paris, s-au grăbit să anunțe: ”a fost o greșeală de la reparațiile ce se fac în catedrală”. Serios? Cine spune? Iată o știre falsă, clasică, o afirmație fără fundament. Ancheta abia începe, iar ei, postacii manipulabili, știu deja că focul este ”de la reparații”. Cine repară? De unde sunt muncitorii? Cum de nu a luat foc catedrala săptămâna trecută sau luna trecută? Cum de toate astea sunt acum, în Săptămâna Mare a Bisericii Catolice? Cine și cum a verificat profilul celor care au reparat catedrala? Misiunile distructive, indiferent cine le-ar coordona, nu se pun la cale într-o zi sau într-o noapte. Orice analiză este obligatorie. Un edificiu atât de important nu este lăsat în afara analizei unui grup important de specialiști. Să spunem că așteptăm…
Manipulările sunt perverse. La noi, nu ard catedrale, ard caracterele. Mediocrii, șefi peste organizații sau instituții cu care nu au nimic în comun, manipulează după modelul grobianismului politic. Dau foc organizațiilor, din lăcomie, ticăloșie, îmbinată cu o lipsă crasă de cultură, agramați, complexați, uitând de unde au plecat, din ce lumi ciobite de educație și caracter au aterizat. Din ce ”găuri negre” ale contextului actual, în care este destul să faci bani, cel mai bine cu statul, chiar dacă expresivitatea verbală începe cu ”ei vede, ei spune sau ei este…”. Focul nostru, arderea noastră este făcută cu prostia, cu șmecheria, cu păcăleala, cu aranjamentele ”democratice”, cu fațadele perverse ale poleiților fără conținut. Bani, amante, funcții, soții disperate (vorba filmului), aranjamente murdare, ”democrație pe hârtie”, alegeri trucate. Minciuni, furturi, relații perverse. Zâmbete false, ticăloșie ”elevată”. Totul.
Acestea ne ard pe noi. Despre acestea, altădată….
