Acasă Actualitate Parlamentul European a răspuns Organizației Salvați Copiii, privind legea combaterii spălării banilor

Parlamentul European a răspuns Organizației Salvați Copiii, privind legea combaterii spălării banilor

DISTRIBUIȚI

Parlamentul European confirmă, la solicitarea Organizației Salvați Copiii România, că proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, aflat în dezbaterea Parlamentului României, conține reglementări excesive pentru organizațiile neguvernamentale.

Salvați Copiii solicită autorităților decidente transpunerea corectă și neexcesivă, în ceea ce privește organizațiile neguvernamentale, a Directivei UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Ținând seama de clarificările Parlamentului European și ale Comisiei Europene, Organizația Salvați Copiii solicită Parlamentului și Guvernului României:

  1. realizarea unei evaluări naționale de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, singura cale pentru a demonstra, pentru România, necesitatea includerii organizațiilor non-profit cu activități economice, în categoria entităților care vor fi obligate să raporteze datele de identificare ale membrilor organelor sale de conducere.
  2. scoaterea din categoria entităților raportoare a asociațiilor și fundațiilor care desfășoară activități sociale, medicale, educaționale sau umanitare, fără caracter enonomic, cu alte cuvinte fără să perceapă o plată în schimbul serviciilor ori bunurilor oferite.
  3. eliminarea integrală a punctului 4 al art. 3 paragraf 2, litera c) care impune asociațiilor și fundațiilor comunicarea datelor de identificare ale beneficiarilor lor, așa cum rezultă fără echivoc din precizările transmise de Parlamentul European și Comisia Europeană.

Salvați Copiii a primit, în 19 martie 2019, din partea Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European, răspunsul la solicitarea de clarificare a semnificației juridice a termenilor ”foundations” și ”beneficial owner”, folosiți în Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, solicitare care a vizat suplimentar obligațiile Statelor Membre în elaborarea și adoptarea legislației de transpunere a acestei directive.

Amintim că Salvați Copiii a adresat, în 25 iunie 2018, o petiție Parlamentului European prin care solicita clarificări cu privire la folosirea necorespunzătoare a termenului de ”beneficiar real” în Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului aflat în dezbatere în Camera Deputaților și, de asemenea, cu privire la excesul de zel al reglementării prin includerea, fără realizarea unor minime evaluări de risc/impact care să preceadă includerea tuturor entităților non-profit din România ca potențiale structuri de spălare de bani sau de organizare și comitere de acte teroriste.

Asimilând asociațiile și fundațiile cu societățile comerciale ori serviciile de jocuri de noroc, definiția ”beneficiarului real” din acest proiect de lege include, alături de deținătorii de acțiuni ai societăților comerciale și ai unor poziții de conducere în structura acestora, și ”persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”, adică beneficiarii lor sociali – copii, bătrâni, tineri, victime ale abuzului și exploatării etc. Această preluare eronată a condus la instituirea unei obligații pentru asociații și fundații de a comunica anual Ministerului Justiției datele de identificare ale tuturor beneficiarilor acestora.

Urmare a petiției trimise de Organizația Salvați Copiii, Parlamentul European a răspuns astfel:

Noțiunea juridică de ”fundații” trebuie înțeleasă ca acoperind doar structurile juridice non-profit (fundații, asociații, alte organizații) care urmăresc desfășurarea de activități economice cu scop remuneratoriu, în sensul stabilit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, și cu condiția ca Statul Membru să dovedească printr-o Evaluare Națională de Risc că aceste structuri sunt, în România, folosite pe scară largă pentru finanțarea terorismului și spălarea de bani;

Termenul juridic de ”beneficiar real” nu vizează în niciun fel beneficiarii serviciilor ori bunurilor oferite de organizațiile neguvernamentale în scopuri sociale, medicale, educaționale, umanitare etc. și se referă strict la persoanele fizice care controlează direct sau au în proprietate entitatea sau tranzacția respectivă.

Dacă ținem seama de aspectul privind caracterul ”economic” al activităților, entitățile non-profit care oferă servicii și bunuri fără a încasa vreo plată din partea beneficiarilor, cum este și cazul Organizației Salvați Copiii, nu se încadrează în categoria entităților non-profit vizate de Directiva europeană. Totodată, cum am demonstrat anterior, majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene, în baza evaluărilor de risc realizate înaintea adoptării legilor proprii de transpunere a Directivei, fie au eliminat asociațiile și fundațiile de la obligația de raportare a beneficiarilor fie au păstrat această obligație la membrii organelor de conducere.

 

Comentarii

comentarii