Acasă Actualitate Pârloagele dintre blocuri poluează cu praf

Pârloagele dintre blocuri poluează cu praf

336
DISTRIBUIȚI

Timişoara – mai prăfuită ca niciodată (X)
“Dacă nu-i scoatem pe timişoreni afară, să îşi măture parcările şi trotuarele, nu rezolvăm nimic. Dintre blocuri, praful vine  în stradă. Autorităţile nu operează în parcări, pârloage şi spaţiile publice”, a declarat Marian Eperieş, prim-comisar al Gărzii de Mediu – Comisariatul Judeţean Timiş.

Noroi şi praf la marginea străzii

Una dintre cauzele poluării cu praf în Timişoara, de care nu prea se vorbeşte, o reprezintă pârloagele dintre blocuri – terenurile cu destinaţie spaţii verzi, dar neamenajate, transforamte, de cele mai multe ori, în parcări. De asemenea, cauze ale poluării sunt şi spaţiile neamenajate, neîntreţinute, nebetonate, neasfaltate, traversate de autoturisme şi maşini de mare sau mic tonaj, dintre blocuri. Tot aici, în lipsă de locuri speciale, blocatarii îşi parchează maşina, cu o totală indiferenţă, distrugând terenul. Sunt locuri în apropierea ferestrelor şi a uşilor noastre, dar le ignorăm. Roţile autoturismelor antrenează noroiul şi praful pe carosabil. Traficul rutier transformă noroiul în particule foarte fine (PM10 şi PM2,5), apoi acesta ajunge în plămânii noştri. Staţiile de monitorizare înregistrează poluarea din aer.
Aici se mai adaugă multe străzi neîntreţinute sau au un grad scăzut de salubrizare. Pe o lăţime de 25-30 de centimetri de la bordură, pe ambele părţi ale carosabilului sunt cantităţi însemnate de noroi şi praf.

Praful provoacă anual 100.000 de morţi

Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timişoara şi Garda de Mediu Timiş, împreună cu inspectorii de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara, a descoperit 29 de zone cu străzi nesalubrizate şi alte zeci de pârloage dintre blocuri, mari generatoare de noroi şi praf şi a impus măsuri de rezolvare.
Inspectorii au mai constatat suprafeţe pe care sunt împrăştiate deşeuri. De asemenea, a fost efectuat controlul surselor potenţiale de poluare în zonele industriale şi comerciale şi s-au impus măsuri cu termene de rezolvare. Conform ecopolis.org, denumirea ştiinţifică PM reprezintă o combinaţie de pulberi organice şi anorganice alcătuite din metale tradiţionale, săruri de aluminiu, cloruri şi silicaţi sau picături de lichide. PM2,5 s-a dovedit a fi cu factorul de risc cel mai mare în creşterea mobidităţii şi mortalităţii. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, expunerea la praf provoacă anual 100.000 de morţi şi duce la pierderea a 725.000 de ani de viaţă în Europa. Praful creşte riscul mortalităţii infantile, dar în pericol sunt şi persoanele care suferă de afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare. ARPM Timişoara, alături de Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Timiş, este instituţia responsabilă care a preluat monitorizarea implementării măsurilor din "Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în judeţul Timiş”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 55, din 31 mai 2010. Din păcate, acest program nu prea dă roade, de aceea, acum, se fac demersuri pentru modificarea şi instituirea unui alt plan de luptă împotriva poluării în Timişoara şi în judeţul Timiş. Comisia Europeană a comunicat deja autorităţilor de mediu din România motivele pentru care ar putea iniţia procedura de infringement, ca urmare a nerespectării obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare, privind aplicarea Directivei 1999/30 a CE şi, dacă în trei luni, nu remediem situaţia, vom plăti bani mulţi amendă.

Comentarii

comentarii