Acasă Actualitate Pasărea mălai a visat: Claudia Irina Chivu nu i se alătură lui...

Pasărea mălai a visat: Claudia Irina Chivu nu i se alătură lui Kovesi. Fosta prim-procuroare a PJ Timișoara nu a fost admisă ca procuror european delegat în România

1023
DISTRIBUIȚI

Prietena lui Nicolae Robu, cercetată de către Secția Specială de Investigare a Magistraților, Chivu, cu soț având dosare penale, în cazul Hidroelectrica, angajat la Universitatea Politehnică Timișoara, în vreme ce dosarele lui Robu zăceau în sertarele ”conduse” de Chivu, a… visat mălai! Mai exact, s-a visat în echipa Codruței Kovesi, în parchetul European.

Serios? Vă invităm să vedeți cât este de ”deșteaptă”, cât de ”bine” s-a prezentat la concursul de admitere, pe care l-a picat cu brio, în fața unei comisii competente. Penibilă, procuroarea din Târgu Jiu, ajunsă mare șefă la Timișoara, s-a cam bâlbâit. Atât de mult, încât comisia a trimis-o acasă!

Claudia Irina Chivu, cea care până în iulie 2020 a fost prim-procuror al Parchetului de lângă Judecătoria Timișoara, nu a fost admisă ca procuror european delegat în România. Asta cu toate că țara noastră va avea 15 procurori delegați, iar comisia de selecție a intervievat 14 candidați, inițial fiind înscriși 16. Până la urmă doar șase dintre aceștia au fost admiși: patru procurori de la DNA, unul de la PÎCCJ și unul de la PJ Iași.

Interviurile s-au desfășurat în perioada 25-27 ianuarie 2021, rezultatele au fost publicate pe 29 ianuarie, iar din comisa de selecție au făcut parte Stelian Ion, ministrul Justiției, Bogdan Mateescu, președintele CSM, Anca Jurma, procuror DNA, și Gheorghe Bocșan, procuror PÎCCJ. Claudia Irina Chivu și-a susținut interviul marți, 26 ianuarie, fiind transmis live:

 

Fosta șefă a PJ Timișoara și-a început intervenția prin a-și prezenta activitatea profesională, menționând ce a considerat că este mai important. Din câte a spus aceasta, în 1996 a absolvit Facultatea de Drept, în 1997 a devenit procuror stagiar, a lucrat 17 ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, în 2009 a luat examenul pentru obținerea gradul de parchet de tribunal, în martie 2014 a fost numită prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, pe care l-a condus între 15 iulie 2014 și 15 iulie 2020, în 2019 și-a obținut examenul de grad de parchet de curte de apel, iar în 15 iulie 2020 a devenit procuror cu funcție de execuție la Tribunalul Timiș.

„Experiența mea în instrumentarea dosarelor având ca obiect infracțiuni economico-financiare, experiență pe care o consider relevanță și, nu în ultimul rând, experiența pe care am dobândind-o în funcții de conducere la unul dintre cele mai mari unități de parchet din țară m-au determinat să mă înscriu la această selecție pentru a ocupa o funcție, un post de procuror european delegat”, s-a recomandat aceasta în fața comisiei.

Despre activitatea sa în urmăriri penale, Chivu a adăugat: „Zece ani, până în anul 2014, am desfășurat activitate de urmărire și supraveghere în cauze având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, corupție, infracțiuni de serviciu, infracțiuni la codul vamal, rezultatul activității infracționale în dosarele instrumentate de mine constând practic în prejudicii cauzate bugetului consolidat de stat sau bugetelor locale, în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzute de Codul Penal și săvârșite de funcționari din cadrul unităților administrativ-teritoriale. Adică, în cauzele în care le-am instrumentat eu, erau săvârșite în cadrul primăriilor din comunele de pe raza de competență a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș. Activitatea mea s-a finalizat de cele mai multe ori cu rechizitorii care au fost confirmate de instanțele de judecată, atât ca stare de fapt, cât și ca încadrare juridică și vinovăția inculpaților trimiși în judecată, hotărâri rămase definitive”.

Concret, fosta prim-procuroare a PJ Timișoara a amintit că a desfășurat acțiuni de urmărire penală în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, rambursări ilegale de TVA, subvenții OJFM folosite în alte scopuri decât cele declarate, contrabandă de țigări, abuz în serviciu sau contracte de lucrări publice atribuite prin ocolirea prevederilor legale . Toate acestea, consideră ea, au creat prejudicii semnificative bugetului consolidat de stat sau bugetelor locale. Ea a mai menționat și că a colaborat bine cu polițiștii sau alte organe de control de-a lungul activității sale, dar și că a depus muncă de teren, chiar și atunci când nu era obligată să facă acest lucru. Ea a ținut să sublinieze faptul că mereu a impus măsuri asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor create.

În continuare aceasta a primit întrebări de specialitate din partea membrilor comisiei, fie în legătură cu atribuțiile Parchetul European (EPPO), fie cu activitatea sa anterioară în dosarele instrumentate. Printre altele, Chivu a fost întrebată care sunt competențele Parchetului European, când se impun investigațiile financiare asupra bunurilor și care sunt pașii de urmat, dacă a avut experiențe directe cu investigații de acest gen și competențele EPPO în cazul unui prejudiciu de sub 2.000 de euro, această ultimă întrebare fiind pusă în engleză, răspunsul putând fi totuși oferit și în română.

Dacă la primele întrebări a oferit răspunsuri destul de prompt, la întrebarea în engleză, Chivu a ținut să explice, în engleză, că vorbitul în engleză încă nu îl stăpânește atât de bine și că nu cunoaște destui termeni tehnici din domeniul juridic. În schimb, ea a precizat că își dezvoltă cunoștințele în limba engleză în timpul liber, în fiecare an. Până la urmă, membrii comisiei au întrerupt-o pentru a-i aminti că, în loc să se scuze în engleză, mai bine răspunde direct la întrebare în română, ceea ce a aceasta a și făcut în continuare.

În legătură cu dosarele instrumentate de ea, membrii comisiei au pus în discuție două situații. Prima dată, președintele CSM, Bogdan Mateescu, a întrebat-o despre un dosar din 2011, legat de contrabanda de țigarete. Aici, s-a pus în discuție măsura interceptării unor convorbiri telefonice între o femeie urmărită în dosar și soțul acesteia. Chivu a spus că măsura, în acest caz, a fost necesară, cu toate că, în general, ea consideră interceptările necesare doar când nu există alte mijloace de probă. În legătură cu soțul femeii, asupra căruia nu s-a extins cercetarea cu toate că el îi spunea femeii cui să vândă țigările netimbrate, procurarea a spus că, cel mai probabil, din câte își amintește, acesta avea doar o implicare minoră.

Mai apoi, și Gheorghe Bocșan, de la PÎCCJ, a întrebat-o pe fosta șefă a PJ Timișoara despre un fost dosar de-al ei, din 2009, în care, contrar principiilor declarate anterior, nu a dispus nicio măsură asiguratorie de recuperare a prejudiciului produs. Aici, Irina Chivu a spus că, la acea vreme, legea nu-i permitea confiscarea extinsă, iar inculpatul probabil nu avea bunuri declarate. Alt aspect sesizat – că deși nu au fost părți civile în acel dosar, în expunere ea a menționat de mai multe ori că ar fi – a rămas necomentat.

La final, întrebată de ce nu are nicio lucrare realizată după 2014 înscrisă în dosarul de candidatură pentru postul de procuror european delegat, Claudia Irina Chivu a spus că unitatea condusă de ea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, a fost pe primele locuri la aproape toți indicatorii statistici, iar „activitatea de management i-a ocupat tot timpul”.

Până la urmă, fosta șefă de la PJ Timișoara nu i-a convins pe cei din comisie și, deci, nu a fost admisă. În schimb, vor deveni procurori europeni delegați în România: Dana-Manuela Ana (Direcția Națională Anticorupție), Dana-Cristina Bunea (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), Camelia-Elena Grecu (Direcția Națională Anticorupție), Constantin Irina (Direcția Națională Anticorupție), Florin Bogdan Munteanu (Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași) și Jean-Nicolae Uncheleșu (Direcția Națională Anticorupție).

Comentarii

comentarii