Acasă Actualitate Patologia tiroidiană şi sarcina – (II)

Patologia tiroidiană şi sarcina – (II)

DISTRIBUIȚI

Tratamentul hipotirodiei

În popor se spune că dacă ai o afecţiune tiroidiană, atunci este foarte greu să faci copii. Perfect adevărat, dar extrem de greşit. La gradul de fineţe al diagnosticii din ziua de azi este nepermis să mai existe încă disfuncţii tiroidiene (fie ele hipofuncţie, fie hiperfuncţie) care să nu fie recunoscute, corect tratate şi diagnostice, mai ales urmărite pe tot parcusrul sarcinii. O parte dintre colegii mei obstetricieni ştiu acest lucru, iar munca în echipă, pe perioada celor 9 luni de sarcină, este esenţială.

Disfucţia tiroidiană poate preceda sarcina şi atunci este destul de uşor, dacă femeia ştie că are o patologie şi urmează un tratament, când în momentul apariţiei sarcinii urmează investigaţiile de specialitate.

În caz de hipotiroidie: medicul ginecolog sau pacienta trebuie să ştie că imediat după ce prezenţa sarcinii este certă (test de sarcină pozitiv, dozare beta hCG din sânge, ecografie transvaginală cu evidenţierea sarcinii) vor trebui efectuate de urgenţă analizele de tiroidă. Dozarea TSH, eventual a FT4 sunt de cele mai multe ori suficiente. Pacienta trebuie să se prezinte la specialistul  endocrinolog  la control. Cum fătul nu are tiroidia perfect funcţională, de sine stătătoare, decât în luna a cincea de viaţă intrauterină, dozele de tratament de susbtituţie trebuie crescute, la nevoile actuale, sporite ale mamei şi fătului. Tratamentul cu hormoni tiroidieni nu este periculos pentru evoluţia sarcinii, dimpotrivă este absolut necesar pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Tratamentul nu trebuie întrerupt, ci doar adaptat noilor condiţii (mama şi puiuţ).

Supravegherea se face prin analize lunare, cu reguli speciale de urmărire pe perioada sarcinii, prin ecografie în primul trimestru şi în al treilea. Ulterior, se face o reevaluare a tiroidei mamei la 5-6 sãptãmâni dupã naştere. Tratamentul de susbtituţie cu hormoni tiroidieni se poate face şi pe perioada alãptãrii, dar de obicei doza de tratament scade la valorile de dinainte de sarcinã.

În caz de hipertiroidie, evaluarea este mai delicată, presupune control lunar, cu menţinerea perfectă  a valorilor FT3 şi FT4 în limitele normei. Se aleg prepatare care nu determina anomalii la făt, atât din grupul medicaţiei speciale de tiroidă, cât şi din  grupul medicamentelor ce controlează frecvenţa cardiacă. Betablocantele administrate a la long în sarcină pot determina încetinirea creşterii intrauterine şi trebuie înlocuite cu alte categorii de medicamente.O parte din semnele de sarcină pot masca sau ameliora semnele de hipertiroidie, dar asta nu înseamnă că v-aţi vindecat de boala Basedow.

Mergeţi cu înctredere la endocrinologul dumneavoastră, cu toate că un specialist în ginecologie endocrinologică v-ar fi mai de folos. Monitorizare prin examen clinic, analize şi ecografie lunară, apoi la 2 luni postpartum. Consumul de anitiroidene de sinteză nu este indicat pe perioada alaptării. Deoarece fără aceste medicamente, starea mamei se decompensează, în hipertiroidie alăptarea este dificil de efectuat.

În caz de nodul tiroidian cunoscut anterior sarcinii, monitorizarea tiroidei mamei este foarte  importantă, deoarece în sarcină, mai ales în lunile mari (trimestrul al treilea), nodulii tirodieni pot creşte mult. De asemenea, mamele pot dezvolta semne de hipertiroidie: palpitaţii, transpiraţii, tranzit accelerat, nelinişte, agitaţie, tremor al extremităţilor, senzaţie excesivă de căldură, semne care sunt mult mai accentuate decât semnele de sarcină. În acest caz, evaluarea este identică cu cea din cazul hipertirodiei, iar oportunitatea introducerii tratamentului trebuie stabilită de medicul specialist.

Dragi mămici!

Fiţi atente la: creşteri excesive de greutate pe perioada sarcinii, oboseală nejustificată, edeme la faţă  (nu la picioare), constipaţie care se agravează pe perioada sarcinii, alterarea memoriei, creşterea efortului intelectual pentru aceeaşi performanţă, dar şi stagnarea greutăţii, în absenţa unei disgravidii importante, transpiraţii excesive, oboseală la eforturi din ce în ce mai mici, diaree fără cauză, nelinişte, insomnie. Dacă aveţi mai multe dintre aceste semne faceţi o minimă evaluare tiroidiană, iniţial la medicul de familie sau la specialistul endocrinolog.

DR. D – Dana Stoian

www.nutritietimisoara.ro

Comentarii

comentarii