Acasă Cultura Patrimoniul românesc la 100 de ani după Marea Unire

Patrimoniul românesc la 100 de ani după Marea Unire

DISTRIBUIȚI

Institutul Național al Patrimoniului organizează conferința-dezbatere „Peisaj istoric urban”, la Casa Artelor – Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, str. Pacha nr. 8, Timișoara, în data de 25 septembrie, de la ora 10.00.

Evenimentul face parte din proiectul Patrimoniul românesc la 100 de ani după Marea Unire. Valori naționale. Valori europene și se încadrează în seria acțiunilor derulate de Institutul Național al Patrimoniului dedicate Anului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul este cofinanțat prin programul Centenarul României (1918 – 2018) și al Primului Război Mondial de Ministerul Culturii și Identității Naționale și este organizat cu susținerea Reprezentanței Comisiei Europene în România și a Direcției Județene pentru Cultură Timiș. Manifestarea va reuni reprezentanți instituționali, arhitecți, restauratori, manageri de patrimoniu și, în general, profesioniști ai patrimoniului cultural.

Institutul Național al Patrimoniului este coordonatorul național al Anului European al Patrimoniului Cultural, acțiune a Comisiei Europene și a Parlamentului European. Temele abordate sunt: protecția patrimoniului arheologic; peisajul istoric urban; calitatea în restaurare; patrimoniu imaterial; protecția patrimoniului industrial; patrimoniu digital. Încheierea Anului European al Patrimoniului Cultural în România va fi marcată prin Forumul național al inițiativelor, acțiunilor și proiectelor care s-au desfășurat sub egida acestui program în cadrul căruia vor fi formulate concluzii ale dezbaterilor pe temele enunțate. Evenimentul aduce în atenție Recomandarea UNESCO din 2011 ce are ca obiect peisajul istoric urban (Historic Urban Landscape – HUL) înțeles ca rezultat al sedimentării istorice a valorilor și caracteristicilor naturale și antropice, care depășește noțiunea de „centru istoric” sau „ansamblu”, incluzând un context urban mai larg, ce cuprinde include topografia, geomorfologia, hidrologia şi caracteristicile naturale ale aşezării; mediul construit al acesteia, atât cel istoric, cât şi cel contemporan; infrastructura subterană şi supraterană, spaţiile deschise şi grădinile, modelele de folosinţă a terenului şi organizarea spaţială, relaţiile perceptuale şi vizuale, precum şi alte elemente ale structurii urbane; practici şi valori sociale şi culturale, procese economice şi dimensiunile intangibile ale patrimoniului, în corelare cu diversitatea şi identitatea.

 

Comentarii

comentarii