Umiditatea excesivă, căldura prea mare și înghețul au fost trei provocări la limita pericolului prin care a trebuit să treacă cultura de ovăz în câmpia de vest, până acum.
Inginerul Ioan Toma, șeful Laboratorului de ameliorarea ovăzului din cadrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Agriculturii Lovrin, județul Timiș, a explicat că există două amenințări cu care fermierii vor trebui să lupte în 2021, în cultura de ovăz.
Este vorba de ruginile, care deja au început să se manifeste foliar, și gândacul ovăzului, care va apărea când temperaturile vor crește.
Vestea bună este că, la cultura de ovăz, în Timiș, nu s-au înregistrat pierderi, în urma gerului puternic de la mijlocul lunii februarie, când au fost arse foliar toate cerealele păioase.
Inginerul Toma a explicat că două au fost cauzele care au făcut ca plantele să reziste. Una a fost că semănatul a avut loc în perioada optimă, nici prea devreme, nici prea târziu. Prin urmare, cultura a urmat o dezvoltare naturală.
Al doilea avantaj a fost faptul că în Timiș a existat o toamnă și o iarnă cu exces de umiditate, față de un an normal și cu temperaturi mult mai ridicate, care au stimulat creșterea ovăzului. Pe de altă parte, chiar acest fapt a reprezentat o capcană. Călirea a fost mai slabă tocmai din această cauză, fiindcă s-a dezvoltat excesiv. De aceea ovăzul a și fost afectat așa puternic foliar, fiindcă rezistența la ger este dată și de călirea autentică, când există mai puțină apă în plantă, în sol și în atmosferă. Ceea ce nu s-a întâmplat în câmpia de vest.
La ovăzul de toamnă nici în câmpurile de ameliorare, unde există soiul Sorin cu 80 de ha, nu s-au înregistrat pierderi, decât într-un procent nesemnificativ de 1%. Temperaturile au fost ridicate cu 2,5 -3,5 grade Celsius peste media multianuală în perioada decembrie, ianuarie, februarie, și o umiditate dublă de 400 mililitri, față de perioada normală, în lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie, iar plantele au putut să vegeteze foarte bine înainte de a fi lovite de ger la limita pericolului.
”Norocul a fost că gerul de la mijlocul lunii februarie nu a fost mai jos de minus 20 de grade. Atunci s-ar fi produs dezastru, care ar fi adus mari pierderi, mai ales că nu a fost strat de zăpadă peste culturi”, spune Toma.
O altă provocare în 2021 este faptul că pe suprafața foliară au apărut deja pete de rugină. De aceea fermierii trebuie să aplice tratamente cu fungicide pentru ca rugina să nu se extindă. Există o ofertă mare pe piață, de peste 10 produse foarte bune de la multe companii și fiecare fermier poate alege ce dorește. Nu există ceva special. De asemenea, trebuie aplicat și un tratament fitosanitar. Mai târziu, când va fi eliminată apa din plante și vor fi temperaturi mai ridicate, va apărea și gândacul ovăzului. Atunci trebuie urmate imediat tratamentele, cu insecticide care sunt utilizate și pentru celelalte cereale păioase”, îndeamnă ing. Ioan Toma.
Ovăzul de primăvară deja este semănat pe 100 de hectare cu soiurile Lovrin 1, Ovidiu, cel mai nou soi omologat în 2019, și cu Jeremy, un soi în conservare. În total, SCDA Lovrin are180 de ha cu ovăz de toamna și primăvară. Din cele patru soiuri de ovăz prezente în lista oficială a României, toate patru aparțin Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin. Trei sunt de primăvară Lovrin I, omologat în 2002, Geremi, omologat în 2005 și Ovidiu, omologat în 2019. Unul este de toamnă, soiul Sorin, unicul din România, omologat în 2015. Toate sunt creații ale SCDA Lovrin. Soiurile se caracterizează printr-o mare capacitate de producție, cu rezistență medie spre bună la majoritatea bolilor și dăunătorilor și bună și foarte bună la condițiile agroclimatice: secetă și arșiță.
Procentul de proteină brută este cuprins 14 -16%, iar grăsimi între 6-7%.
