Acasă Cultura Pictorul care a creat-o pe Prințesa Europa vine, la Timișoara – Capitala...

Pictorul care a creat-o pe Prințesa Europa vine, la Timișoara – Capitala Culturală Europeană

DISTRIBUIȚI

Prințesa Europa, potrivit mitologiei, era de o frumusețe copleșitoare încât a fost răpită de Zeus iar continentul pe care a fost dusă urma să poarte numele ei.

Lucrarea în ulei pe pânză este pictată cu nuanțe de purpură tiriană și albastru, iar țara natală a prințesei era celebră pentru comerțul cu această purpură tiriană – un colorant atât de scump încât dacă în Roma antică un “om de rând” îndrăznea să poarte o robă vopsită în purpură de acest fel se făcea, prin decret imperial, vinovat de înaltă trădare.

”Prin această creație doresc să transmit un mesaj emoțional despre noblețea și măreția interioară a fiecăruia dintre noi și să celebrez Capitala Culturală Europeană la Timișoara.

Prințesa Europa este un personaj mitic la fel ca celelalte zeități din lumea antică iar din punctul meu de vedere civilizațiile întotdeauna s-au folosit de imagini pentru a proiecta o anumită perfecțiune existențială care provenea dintr-un impuls subconștient, freudian, dintr-o dorință internă de a fi perfect, zeu sau supraom – așa cum scria filozoful Nietzsche”, a explicat pictorul Bedelici Cătălin.

Respectivele zeități erau reprezentate prin sculpturi cu forme perfecte cărora li se închinau, iar în zilele noastre cetățeanul își ”sculptează” suprafața smartphone-ului cu cele mai frumoase sau prelucrate fotografii.

Lucrarea face parte dintr-o serie viitoare de picturi în care pictorul va reprezenta zeități precum: Durga, Hera, Sekhmed, Isis, Afrodita, etc.

Bedelici Cătălin a mai explicat: ”Consider că în ultima sută de ani arta a fost descompusă de curentele care au eliberat-o de clasicism transformându-se într-un nor de naniți, libertatea ei a fost deja câștigată, ea poate întruchipa game probabil infinite de emoții și idei. Era cursei pentru șocant, pentru nou a luat sfârșit. Consider că este timpul ca arta să fie folosită acum pentru a îndrepta societatea către o atitudine mai sacră față de existență, față de conglomeratul cotidianului și față de societatea însăși.

Îmi amintesc că un anumit pictor contemporan folosea termenul de “pasivitate anxioasă” pentru a descrie loop-ul care se creează între om și tehnologie îndreptându-și arta sa către a descrie acest lucru și a oferi privitorului o anumită gamă de emoții din sfera șocantului și anxietății dar eu prefer să îndrept atenția privitorilor în direcția opusă: către măreție, noblețe și conexiunea cu un sens mai înalt invitând umanitatea să se transforme în zeități, nu în corpusculi anxioși.

Întotdeauna mi-am imaginat că suprafața unei pânze este o fereastră către un parc de distracții – o jucărie vizuală pentru oameni mari, un miraj al frumuseții, iar frumusețea nu este doar o evocare în stil clasic a armoniei și simetriei, ea este o vibrație înaltă; adevarata frumusețe, atunci când o întâlnim – în natură, în artă, în oameni – ne oprește inimile puțin, ne taie respirația, ne reduce la liniște.

Acest trend plastic personal reprezentat de un personaj feminin încoronat s-a născut din fascinația mea pentru Vedele indiene unde am descoperit, așa cum am declarat într-un interviu la Iași, că a patra formă de manifestare a zeiței Durga -Devi Kushmanda a creat lumea și a eliberat exploziile solare doar prin zâmbetul ei. În perioada respectivă mi-am lipit schițele pe pereții atelierului pentru a observa cât mai obiectiv și detașat elementele vizuale cele mai relevante în legătură cu subiectul pe care mi l-am propus, iar descoperirea a venit în momentul în care am dezlipit hârtiile de pe pereți și a rămas încrustată o coroană imensă de un metru asupra căreia reveneam mereu cu creionul, atunci am știut două lucruri: primul – că voi crea siluete rafinate și nobile care poartă coroană și al doilea lucru : că va trebui să renovez pereții atelierului”.

Comentarii

comentarii