Marți, 24 mai, pe masa consilierilor locali din Timișoara a ajuns bilanțul pe anul 2021 al societății Horticultura SA. Așa cum anticipa Fritz în conferința de presă din dimineața aceleiași zile, ar fi vorba despre o pierdere de aproximativ un milion de lei, deși fosta conducere anticipa chiar profit. Având suspiciuni că și cifrele din anii trecuți au fost „măsluite”, primarul a dispus efectuarea unei anchete interne.
„Din păcate veți vedea că bilanțul arată o pierdere de aproximativ un milion de lei, o cifră care nu mă bucură. Mă bucură faptul că această cifră este pe masă. Prima iterație a fostei conduceri, când ne-au dat o idee despre cum vor fi cifrele, ne-au spus că o să aibă un profit de aproximativ 30.000 de lei, adică un pic în plus. Asta a fost informația pe care am primit-o în ianuarie. Noul consiliu de administrație (CA – n.r.) și noua conducere au făcut un audit serios, o analiză serioasă a datelor financiare, din care a ieșit printre altele că la horticultura problema este de mai mulți ani. Inventarul a fost supraevaluat. Sunt de exemplu produse dendrologice – copaci, arbuști – care sunt trecute cu o valoare anume, dar care în realitate sunt de mult distruse și care nu mai există. Avem în jur de 250.000 de lei pe material dendrologic care nu mai are nicio valoare. Au mai fost și pierderi operaționale, pentru că unele comenzi ale primăriei nu au fost onorate la timp și nu au putut fi plătite”, a explicat primarul Dominic Fritz în conferința de presă de marți.
La plenul desfășurat câteva ore mai târziu, nu toții consilierii locali au fost convinși că primarul a identificat exact cauzele acestor pierderi. Liberalul Dan Diaconu, fost viceprimar în administrația Robu, a fost cel mai vocal: „Este pentru prima dată când au un minus semnificativ la finalul anului. Mă întrebam oare de ce. (…) M-am uitat pe raportul primarului din 2021 și pe raportul primarului din 2019. «Timișoara verde» mi-a dat un șoc: în 2021 ați plantat 200 de arbori; în 2019 s-au plantat 2.000 de arbori. Cam asta ar fi diferența. (…) Nu «pușcă» cifrele. Veniturile nerealizate sunt cu două sau trei milioane mai puțin decât ceea ce s-a estimat în bugetul de venituri și cheltuieli. Mă gândesc că de acolo vin pierderile și nu de la cei 250.000 de lei de la arbori”.
Fritz nu s-a lăsat impresionat: „Adevărul este că Horticultura nici în 2019, nici în 2020 nu a fost pe profit. A fost o societate condusă neprofesionist care a încercat să ascundă această neputință prin frezarea bilanțului”. Primarul a vorbit și de o eventuală „anchetă a organelor abilitate” după încheierea celei interne, acuzând Horticultura că nu a onorat contractul, despre care a reiterat că a venit „cu condiții clar dezavantajoase” pentru primărie. La fel ca și în conferință, Fritz a declarat că schimbarea conducerii societății Horticultura a fost binevenită, măcar pentru că „putem porni cu adevărul masă”.
În cadrul aceleiași ședințe, și alți consilieri locali au simțit nevoia de lua cuvântul pe acest subiect. Dintre liberali, Simion Moșiu a întrebat dacă Horticultura „se duce după Colterm” și a criticat starea parcurilor din zona centrală, iar Adrian Lulciuc a vrut să știe de ce s-au dat peste 3.000 de euro pentru stejarul adus din Olanda, plantat cu ocazia vizitei principesei Margareta. De asemenea, și Roxana Iliescu, de la PRO România, a vrut să afle detalii despre florile perene pe care le-ar fi comandat primăria. Deși directorul era prezent în sală, s-a convenit că răspunsurile vor fi trimise ulterior în scris.
