Piaţa exista încă din secolul al XIV-lea, străjuită de biserica romano-catolică cu hramul Sfântului Gheorghe, a cărui modernă statuie din bronz este astăzi unul din simbolurile revoluţiei din 16-22 decembrie 1989.
Biserica Sf. Gheorghe, atestată la 1322, devenită moschee musulmană (1552-1716), recreştinată de ordinul iezuit (1718-1769), loc de azil vremelnic în secolul XVIII al criminalilor urmăriţi, reconstruită în 1754 şi demolată laolaltă cu vechiul seminar teologic romano-catolic la 1913-1914, a făcut loc clădirii bancare Szana (1913-1915), numită o vreme Palatul Bănăţean (azi sediul Uniunii Scriitorilor şi al Băncii Transilvania).
Fotografii Facebook/Muzeul Național al Banatului
„Din vechiul spaţiu triunghiular al acestei pieţe, care devenise după 1869 şi nodul central al liniilor de tramvai, a rămas azi un mic scuar dreptunghiular. El este mărginit de reşedinţa Episcopiei romano-catolice de Cenad, întemeiată la 1030 şi mutată la Timişoara din 1728. Clădirea a fost construită între 1743-1752 ca sediu al serviciilor vamale ale Banatului şi a devenit reşedinţă episcopală la 1780, când a fost restaurată, păstrându-i-se portalurile baroce ce dăinuie şi azi. Ea a fost modernizată în 1889, naţionalizată în 1950 şi din nou restaurată în 1995. O colecţie impresionantă de artă, icoane donate de cancelarul Metternich, tablouri, vitraliile aduse de la Seminarul Teologic, o bibliotecă preţioasă şi o arhivă specială sunt găzduite în ea. Vizavi de faţada episcopiei, la colţul cu str. A. Pacha, se află imobilul în care a funcţionat restaurantul şi hotelul „Cerbul de Aur” (1740)”, au scris cei de la Muzeul Banatului pe pagina oficială de Facebook.
În aceeaşi Piaţă Sf. Gheorghe, botezată pe la 1720 de către călugării iezuiţi “Santa Maria Serena”, se află marele edificiu cu trei etaje al Primei Case de Păstrare din Timişoara, întemeiată în 1845-1846, construit între 1852-1856.
„La parterul său, alături de birourile bancare, funcţiona o cafenea de lux (din 1858), iar la etaje se aflau apartamente închiriate. În spatele monumentului sculptural, casa Klapka-Kossak, unde a funcţionat primul observator meteorologic al Timişoarei (1783-1803) şi apoi unul din cele mai mari şi mai moderne studiouri fotografice din imperiu, al lui Josef Kossak-Bohr (1885-1922), mărgineşte piaţa la est”, mai scriu cei de la Muzeul Banatului.
