Un timișorean, Eugen Szekely, a depus, la finalul lunii aprilie, o plângere penală împotriva secretarului de stat Raed Arafat, cel care, din postura de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, pe 21 martie a decis prelungirea carantinei pentru 72 de ore la Timișoara și în comunele limitrofe. Cu o zi în urmă, în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș nu se strânseseră destule voturi pentru o prelungire de două săptămâni. Din cauza ordinului său, șeful DSU este acuzat în această plângere de abuz în serviciu de către Eugen Szekely, care, de altfel, a fost și unul dintre cei mai activi protestatari împotriva impunerii carantinei în municipiu. Acesta cere și daune morale: 1.500 de lei, adică 500 de lei pentru fiecare dintre cele trei zile.
La finalul lunii aprilie, Eugen Szekely și sportivul Ștefan Cojocnean au depus împreună, prin poștă, plângerea penală împotriva lui Arafat, după ce avocatul Alexandru Mușătoiu i-a ajutat să o formuleze. „Suntem deocamdată doar doi cetățeni ai Timișoarei, dar cred că sunteți mii alții a căror drepturi v-au fost încălcate de Raed Arafat prin decizia sa ilegală. Alăturați-vă și voi acestei inițiative, demonstrând celor ce conduc țara în numele nostru că acțiunile lor ilegale au repercusiuni”, scria Szekely pe Facebook cu acea ocazie.
Concret, ordinul dat pe 21 martie de Arafat a prelungit carantina în Timișoara pe 22, 23 și 24 martie. Chiar în ultima dintre aceste zile, membrii CJSU se răzgândiseră și aprobaseră o nouă prelungire. De abia pe 26 martie, la două zile după expirarea ordinului șefului DSU, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis că acesta trebuie anulat, dând atunci câștig de cauză patronatului Hoteluri-Restaurante Timișoara (Horetim), reclamant în această speță. Arafat a atacat decizia instanței la Înalta Curte de Casație și Justiție, argumentând că ordinul său se bazase pe articolul 7, indice 1, din OUG 11/2020, însă apelul a fost respins.
Eugen Szekely își motivează plângerea penală împotriva lui Arafat și cu deciziile instanțelor privind ordinul. Cel din urmă ar fi încălcat chiar cu bună-știință legea, mai apreciază timișoreanul. În plus, mai notează acesta, ordinul anulat de instanță ar fi dus la încălcarea mai multor drepturi constituționale, precum dreptul la liberă circulație, dreptul la libertatea întrunirilor, accesul liber la o activitate economică sau accesul tinerilor la o viață economică, culturală și sportivă.
„În concluzie, potrivit art. 297, alin. (2) Cod penal, drepturile mi-au fost îngrădite printr-un ordin nelegal emis prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către Raed Arafat. Acesta cunoștea foarte bine că săvârșește un abuz în serviciu deoarece atât ordinul anterior, cât cel ulterior acestuia (6699) au fost emise în baza Legii 136/2020 așa cum este legal. «Driblarea» Legii 136/2020 și folosirea OUG 11/2020 ca bază legală pentru Ordinul 6699, deși cunoștea că prevederile OUG 11/2020 au fost înlăturate prin Legea 136/2020, constituie infracțiunea de abuz în serviciu prin îndeplinirea uni act în mod defectuos – adică prin încălcarea legii, în conformitate cu art. 297 Cod Penal și Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016”, se arată în finalul plângerii penale.
