În cadrul pregătirii celui de-al treilea Plan de Management Bazinal al Spatiului Hidrografic Banat (2022-2027), Administrația Bazinală de Apă Banat Timișoara a prezentat calendarul şi programul de lucru privind activităţile de participare a publicului, care includ și activităţile referitoare la elaborarea documentului Probleme importante de gospodărire a apelor în Spațiul Hidrografic Banat și dezvoltare a celui de-al treilea ciclu de planificare.
Titu Bojin, directorul ABAB Timișoara, a explicat că documentul a fost publicat pe site-ul ABAB, în data de 22 decembrie 2019, moment din care, pentru o perioadă de 6 luni, până în data de 22 iunie 2020, începe procesul de consultare a publicului, în cadrul căruia toți factorii interesați de gospodărirea apelor sunt invitați să își exprime opiniile și sugestiile privind îmbunatățirea acestui material.
Acest document se axează pe progresul şi schimbările intervenite în cadrul celui de al 2-lea ciclu de planificare și constituie o etapă în realizarea celui de-al treilea Plan de Management Bazinal al Spațiului Hidrografic Banat. Scopul este oferirea unei imagini actualizate, de ansamblu a aspectelor și problemelor importante de gospodărire a apelor ce trebuie abordate în cadrul acestui plan.
Materialul prezintă aspectele de integrare pe diferite tematici relevante pentru managementul Spațiului Hidrografic Banat, dar și care susțin programul de măsuri necesar atingerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.
Identificarea problemelor importante de gospodărire a avut la bază evaluarea presiunilor exercitate asupra corpurilor de apă suprafață și subterane pentru care există riscul neatingerii obiectivelor de mediu, urmând cadrul conceptual DPSIR (Driver–Presiune–Impact–Stare–Măsuri)”, a subliniat ing. Cătălin Nagy, Serviciul Plan Management Bazinal.
Abordarea DPSIR este un proces ciclic, iterativ și complex, având în vedere schimbările (continue) ale presiunilor generate de diverse activități antropice, modificările în starea corpurilor de apă de suprafață și subterane (ecologică, chimică, cantitativă), impactul corespunzător și măsurile aferente.
Pe acest principiu au fost analizate următoarele direcții: 1. Poluarea cu substanţe organice. 2. Poluarea cu nutrienţi. 3. Poluarea cu substanţe periculoase. 4. Alterări hidromorfologice – a concluzionat Titu Bojin.
