După doi ani de analize și cercetări, specialiștii de la Universitatea de Știintele Vieții Timișoara și de la Agenția Regională din Panciovo Serbia au prezentat concluziile amplului proiect, privind poluarea cu metale grele a terenurilor din agricultură, în zona transfrontalieră din Banatul sârbesc și Banatul românesc. Metalele grele analizate sunt cadmiu, crom, molibden, cobalt, zinc, plumb și arsenic, fiindcă dacă acestea ajung în farfuria omului devin foarte periculoase pentru sănătate.
Cum ajung în om?
Probele au fost recoltate pe trei adâncimi 0-20 cm, 20-40 cm și 40- 60 cm, din 56 locații, în total au fost câteva mii de probe de sol și apă. Tipurile de sol întâlnite în regiunea de frontieră România -Serbia de unde au fost ridicate probele sunt gleiosoluri 17%, vertosoluri 16%, aluviosoluri 8%, antrosoluri 8%, soloneturi 10%, cernoziomuri13%, eutricombosoluri 13%, luvisoluri 7% și stagnosoluri 3%. ”Toate se întrepătrund. Se poate găsi un tip de sol în 20 de localități sau trei tipuri de sol în 25 de localități.”, a explicat prof.univ.dr. Florin Costa, prodecanul Facultății de agricultură, coordonatorul cercetărilor. Probele au fost duse și în Serbia pentru a fi reanalizate și de specialiștii parteneri din țara vecină, iar probele luate de ei vor fi aduse și la Timișoara. Metalele grele sunt prezente în mod natural în sol și ape iar până la o limită nu sunt periculoase pentru sănătatea plantelor, animalelor și a oamenilor, dar există însă și o altă categorie de metale grele, care sunt toxice și în concentrații scăzute, precum cadmiu, mercur, plumb, crom. Practicile agricole clasice de aplicare a îngrășămintelor și pesticidelor este o cauză a poluării cu metale grele a terenurilor, în regiunea Banatului. Metalele sunt absorbite de plante prin sistemul radicular, apoi ajung în animale și în om. Din sol intră automat în ape. Alte cauze ale poluării cu metale grele sunt gazele de eșapament ale autoturismelor, dar și utilizarea nămolurilor în agricultură provenite de la stațiile orășenești sau industriale de epurare a apelor. Prof.univ.dr. Isidora Radulov din cadrul Universității de Știintele Vieții Timișoara, a explicat: “Faptul că solul este poluat nu ar fi o problema. Nu mâncăm pământ. Problema este că metalele grele ajung în plante prin absorbție radiculară, din plante în animale sau direct în om, depinde ce consumăm prima dată, planta sau animalul. Pe acest lanț tropic, putem să fim contaminați cu metale grele. Cele mai mari acumulări apar la arseniu, cadmiu, clor, cupru, nichel, mercur și plumb. Acestea vor fi reținute la nivelul solului și chiar pot să depășească nivelurile admise și atunci devin periculoase pentru sănătatea animalelor și a oamenilor”. În această situație, există și o veste bună. Solurile argiloase și cele bogate în materii organice pot reține prin procesul de schimb de ioni metalele grele. E bine, fiindcă atunci nu vor mai fi absorbite de către plante. Totuși, în anumite condiții de descompunere organică și desorbție, adică de eliberare din complexul coloidal, metalele grele pot fi eliberate din sol, devin disponibile, se acumulează și vor fi absorbite de plante, cu drumul firesc în animale și în om. De asemenea, în condiții de ariditate excesivă, cum a fost în vara anului 2022 de seceta extremă, metalele grele pot fi luate de frunze pe cale extraradiculară, pe calea aerului, prin praful ridicat de vânt și roțile utilajelor agricole. Praful acționează și că un șmirghel asupra plantelor, iar asimilarea va fi mult mai intensă. Așadar un teren infestat poate polua și indirect, datorită modificărilor climatice violente – deșertificare și uscare excesivă.
Rețea de monitorizare a poluării cu metale grele în Banat
Din păcate, cercetătorii de la USV Timișoara au descoperit și cantități mai ridicate ale unor metale grele în sol, îndeosebi a cuprului. Acest metal greu se găsește din abundență în terenurile agricole din Banat. De ce? Alterarea mineralelor care conțin cupru se face în mod natural într-un timp mult mai scurt decât alterarea chimică a altor minerale și că atare apare o îmbogățire a solului. O altă cauză este utilizarea țevilor de cupru în irigații și în alte sisteme de alimentare cu apă. Partea bună este că cupru nu are un nivel așa ridicat de toxicitate ca mercurul, arsenicul sau nichelul și poate fi reținut ușor de complexul coloidal al solului, fie că este vorba de materiile organice sau de argilă. Cadmiul este al doilea metal greu găsit în cantități mai mari în sol și ape, predominant provine din aplicarea îngrășămintelor în culturile agricole. “Este principala sursă de îmbogățire a solului cu cadmiu, îndeosebi prin îngrășămintele fosfatice care se aplică an de an, indiferent că sunt simple sau complexe care conțin fosfor. Acesta nu este extras atunci când se produce fertilizantul, fiindcă ar crește foarte mult prețul produsului. Inevitabil, toate îngrășămintele cu fosfor conțin o anumită cantitate de cadmiu. Aplicând an de an pe același tip de sol aceste îngrășăminte fosfatice, se ajunge la o acumulare de cadmiu la nivelul componentelor solului, dar asta este valabil pentru toate metalele grele. Fiind ioni pozitivi, pot fi reținuți la nivelul complexului absorbitiv al pământului, în condiții de umezeală excesivă când se aplică alte resurse fertilizante care conțin ioni pozitivi, dar ele pot fi desorbite, adică scoase din acest sistemul coloidal al pământului, trecute în soluția solului și de aici devin accesibile plantelor cu parcursul animal și om. Atunci putem vorbi de contaminare de toxitate la nivelul plantei, apoi toxicitatea poate ajunge la nivelul organismului animalelor și al omului. Totuși, în probele prelevate și analizate, nu au fost depistate niveluri foarte crescute de arseniu sau mercur, ceea ceea ce este foarte bine. Nu sunt depășite limitele. Nici nichel nu există în cantități care să depășească nivelul de toxicitate. La plumb se mai găsesc niveluri crescute. Mai sunt localități care utilizează țevi de plumb, iar acolo, inevitabil, există niveluri mai mari ale conținutului de plumb, dar numărul de probe a fost mic. Problema este că tot ceea ce se petrece în sol se va regăși la un moment dat și în apele freatice apoi în cele de suprafață utilizate fie la irigare, fie la consumul casnic. În apele de suprafață, există limite maxime permise de metale grele, care nu trebuie depășite sub nicio formă. Analizele și măsurătorile au fost făcute cu un spectrometru cu plasmă nou și un digestor, iar recoltarea probelor a fost realizată cu sonde speciale. Limita maximă de plumb este de 10 micrograme pe litru și în nicio probă recoltată nu s-au înregistrat depășiri. La zinc limita este 5 miligrame pe litru, nu au fost depășiri, doar în unele probe niveluri mai ridicate. La nichel limita este de 20 micrograme pe litru, fără depășiri. Maximum a fost de 5,47.
La cupru 100 micrograme pe litru, fără excese. Aceste metale grele nu au fost găsite nici în sol în cantități periculoase pentru sănătatea plantelor animalelor și a oamenilor. Totuși, cercetătorii implicați în proiect au pregătit un ghid de decontaminare a solului de metale grele cu metode chimice și biologice, prin introducerea anumitor specii de plante care pot absorbi metalele grele din pamânt. De asemenea, se va asigura și o îmbunătățire a materiilor organice prin sistemul radicular și a activității microbiologice a terenului datorită litosferei care se formează. Astfel, a fost creată o rețea transfrontaliere pentru monitorizarea poluării mediului cu metale grele, pesticide, erbicide, insecticide, cu scopul de a utiliza datele colectate pentru educația studenților, fermierilor și familiilor lor, precum și a autorităților competențe și a publicului larg despre protecția mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale, în special terenurile agricole și apă. Pentru a remedia toxicitatea din apele de suprafață s-au stabilit mai multe metode. Una dintre acestea este trecerea apei prin mai multe interfețe, care sunt combinații de materiale organice și anorganice. “Aceste metode de decontaminare a apelor de suprafață utilizate la irigarea culturilor le vom prezența pe toate în ghidul nostru pe care îl vom edita, că să fie evitată reîmbogățirea solului cu metalele grele care s-au desorbit și au ajuns în ape. Vom lansa ghidul în următoarea perioadă”, a concluzionat prof. Isidora Radulov.
