Acasă Actualitate Poluarea le face viaţa grea timişorenilor

Poluarea le face viaţa grea timişorenilor

487
DISTRIBUIȚI

Deşi există centură de ocolire a oraşului
Dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NO, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen, ozon, compuşi organici volatili, pulberi în suspensie (PM10 – fracţia din pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 µm) – acestea sunt otrăvurile ce sunt inspirate zi de zi şi oră de oră de către timişoreni. Administraţia a încercat să ne mai uşureze această povară şi a finalizat centura de circulaţie a oraşului, dar numai în partea de nord, şi a interzis circulaţia maşinilor de mare tonaj pe arterele Timişoarei.

Rezultatul imediat se vede – pe Calea Aradului (foto) nu mai au loc blocaje în trafic, iar la semafor dacă vezi aproximativ 10 maşini de mic tonaj, una după alta, în timp ce înainte coada de tiruri se întindea până Agronomie, la ieşirea din oraş. 
 
Criza economică şi protecţia mediului

Conform Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Timiş, nu s-au înregistrat depăşiri la poluarea cu noxe în Timişoara, ca de obicei. Dimpotrivă, nivelul de poluare a scăzut, în 2009. Din păcate, poluarea cu praf (pulberi în suspensie) şi fonică este tot mare. Marian Eperieş, şeful interimar al Gărzii de Mediu Timiş, a declarat că noxele au scăzut datorită faptului că circulaţia pe străzi a scăzut şi datorită crizei economice şi că multe unităţi economice au dat faliment, dar poluarea cu praf continuă să fie mare şi din pricina materialului antiderapant utilizat la deszăpezire, în timpul iernii şi a temperaturilor foarte ridicate, în timpul verii. “Important este să se depisteze clar sursa de zgomot şi să luăm măsuri pentru reducerea lui. Izolăm clădirile şi zgomotul rămâne? Pe undeva criza conduce şi la o protecţie a mediului”, a spus Eperieş. Pentru aglomerarea Timişoara, reţeaua de monitorizare a calităţii aerului cuprinde cinci staţii. În Calea Şagului, Piaţa Libertăţii, Calea Aradului, str. I. Bulbuca şi localitatea Carani. După măsurătorile APM Timiş, la concentraţiile de dioxid de sulf (SO2), pe parcursul lunii decembrie 2008 şi decembrie 2009, nu s-a înregistrat nicio depăşire a valorii limită pentru media orară, în conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr, 592/2002. Valorile  maxime  înregistrate au fost: în 2 decembrie 2008, ora 14, – 98.13 micrograme pe metru cub (μg/m3), la staţia TM- 2, din valoarea limită, iar în 19 decembrie 2009, la ora 24, a fost de 21,71 micrograme pe metru cub, la staţia TM- 2 din valoarea limită pe medie orară. La concentraţiile de dioxid de azot (NO2), în 2 decembrie 2008, la ora 18, a fost de 257,45 μg/m3, la statia TM- 2 din valoarea limită, iar în 19, decembrie 2009, la ora 24, a fost de 21,71 μg/m3. Valoarea maximă reprezintă 6,20 % din valoarea limită. “La concentraţiile de monoxid de carbon (CO) nu s-a înregistrat nicio depăşire a valorii limită pentru media pe 8 ore în luna decembrie 2008 – 2009. La concentraţiile de ozon (O3), în lunile decembrie 2008 şi 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare, valorile limită pentru media pe 8 ore fiind în conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 592/2002. ”, se arată în documentul APM Timiş. La concentraţiile de  pulberi în suspensie PM10 (praf) s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite zilnice (50 µg/m3) la probele prelevate şi în decembrie 2008 şi în 2009.

Trebuie centură şi în partea de sud a Timişoarei

Determinările nivelului de zgomot echivalent Lech, generat de traficul rutier şi de activităţile unor societăţi, pe timp de zi şi noapte, au fost făcute în conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82, în zonele rezidenţiale şi din vecinătatea arterelor şi intersecţiilor municipiului. La efectuarea măsurătorilor s-a folosit un sonometru de tip Bruel&Kjaer MEDIATOR 2238. În anul 2009, depăşirea limitei maxime admise s-a înregistrat în 92,46% din numărul total de puncte de măsurare, comparativ cu anul 2008, unde depăşirea limitei maxime admise s-a înregistrat în 97,15% din numărul total de puncte de măsură. “Cauzele acestor depăşiri înregistrate în cursul celor doi ani sunt: densitatea mare a traficului rutier, pe căi de rulare dimensionate necorespunzător, prezenţa în trafic a autovehiculelor grele, dirijarea insuficientă a circulaţiei şi viteza mare de rulare a autovehiculelor. Transportul în comun (în special tramvaiele) contribuie semnificativ la zgomotul generat de trafic”, susţin specialiştii din cadrul APM Timiş.
Florin Bolbos, şeful Poliţiei Rutiere Timiş, a declarat că circulaţia rutieră în partea de nord a Timişoarei s-a descongestionat, în primul rând, că s-a redus traficul cu maşini de mare tonaj. S-au redus ambuteiajele şi timpul de aşteptare la semafor, dar ar trebui şi în partea de sud să avem centură de ocolire. Atunci traficul prin oraş ar fi mult mai lejer.

 

Comentarii

comentarii