Pe o vreme numai bună de Ignat, rece, dar fără zăpadă, tradiţionala pomană a porcului a adus în confruntare, duminică, în Parcul de Crăciun amenajat la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, două echipe care şi-au propus să pregătească preparate cât mai gustoase pentru publicul care le va degusta.
‘Protagonişti’ au fost gulaşul echipei Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Timiş, care a pregătit peste 300 de porţii, şi papricaşul gătit de echipa Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, gazdă şi organizator al evenimentului.
Ideea unui astfel de ‘duel’ al ceaunelor i-a aparţinut directorului Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Timiş, dr. Flavius Cioca, cel care a venit cu o echipă de colegi voluntari bine pregătită, oameni care iubesc tradiţia, dar care ştiu şi să dea gust preparatelor.
Dr. Flavius Cionca îşi aminteşte cu mult drag de perioada copilăriei.
“Pot spune că sunt un bucătar amator, doar ‘în scop familial’. Când eram copil, aveam un rol important la tăierea grăsunului, ţineam porcul de coadă. La pomana porcului de azi, de la Muzeul Satului Bănăţean, am promis solemn că voi rămâne alături de echipă pe întreaga durată a pregătirii gulaşului, pentru că la mine este polonicul cel mare, dar şi lingura de amestecat în ceaun. Am ajutat cu toţii la tăiatul cepei, nu o puteam lăsa singură pe Cornelia (n.r. – purtătoarea de cuvânt a DSP Timiş, Cornelia Bubatu), pentru că s-ar fi pierdut în lacrimi. Avem şi un coleg specialist în potrivirea gustului. Consiliul Judeţean ne-a dat carnea de porc, ceapa, usturoiul şi cartofii, iar eu am adus condimentele: piper gata spart în patru, chimen, boia bună. Şi adaug întotdeauna Eros Pista (pastă de ardei, care era de altfel şi unul dintre secretele gustului. De la pomana porcului, îmi plac mult cârnaţii, şunca şi gulaşul cu găluşte de făină, dar acum, pentru că se găteşte în cantităţi mari, nu facem cu găluşte. Noi nu concurăm decât pentru a le oferi vizitatorilor cel mai bun gulaş, să se bucure de sărbătoarea de Ignat”, a declarat pentru AGERPRES dr. Flavius Cioca.
Consilierul pentru relaţii cu presa din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, Loredana Lungu, a adăugat că, pentru a oferi mai multă bucurie vizitatorilor Parcului de Crăciun de la Muzeul Satului Bănăţean, echipa administraţiei judeţene a ales papricaşul, care s-a terminat odată cu gulaşul concurent, la ceas de seară.
“Nu este o întrecere, ci facem totul pentru ca vizitatorii Parcului de Crăciun să se bucure. Porcul a sosit gata tăiat, la muzeu doar s-a tranşat. DSP-ului i s-a dat carnea pentru gulaş, iar CJ a făcut preparatele celelalte: cârnaţi, sângerete, caltaboş, papricaşul şi varză cu carne de porc”, a precizat Loredana Lungu.
Dincolo de păstrarea tradiţiei de Ignat, şeful DSP Timiş, dr. Flavius Cioca, a coordonat întreaga acţiune şi pentru încurajarea voluntariatului pentru comunitate şi pentru a aduce instituţia mai aproape de cetăţeni.
În timp ce ceaunele dădeau în clocot, pe scena amenajată la Muzeul Satului Bănăţean ansambluri folclorice au delectat publicul, creând o atmosferă de sărbătoare.
Muzeograful Maria Mândroane a explicat pentru AGERPRES că Ignatul este o sărbătoare foarte bine marcată în satul tradiţional.
“Sărbătoarea Ignatului constă în sacrificarea tradiţională a porcului, aşa cum se făcea el în gospodăriile ţărăneşti, în trecut. După ce se termină tot ritualul în care porcul este desfăcut şi tranşat, se pune carnea într-o parte, grăsimea în alta, cârnaţii şi toate celelalte preparate, urmează pomana porcului care este foarte fastuoasă, participă la ea bătrâni, copii, rude, toţi cei care au ajutat la tăierea porcului şi la pregătiri, este o pomană care constă în produse de porc. De asemenea, imediat ce se termină de tranşat porcul, se pune carne şi grăsime în varză, carne şi slănină proaspătă friptă împreună cu mămăliga sau cu mălaiul. Mălaiul se pregătea în dubă, era foarte gustos şi de Ignat era nelipsit împreună cu murăturile şi varza acră, gogonele. La plecare, fiecare dintre cei care au ajutat la tăierea porcului primeşte un pachet numit pomana porcului”, povesteşte Maria Mândroane.
Sursa: AGERPRES
