Renumitul maestru clopotar, Antal (Anton) Novotny, şi-a înfiinţat la Timişoara o turnătorie de clopote şi atelier, în anul 1872, în cartierul Fabric. A devenit foarte cunoscut nu doar pe plan local, ci în întreaga Ungarie, pentru că făcea clopote pentru orice etnie sau confesiune, pentru biserici romano-catolice, ortodoxe, greco-catolice, reformate sau de alte confesiuni.
Biserica Romano-Catolică Millenium din Fabric, Biserica Romano-Catolică din Elisabetin, Domul Romano-Catolică din Piaţa Unirii, Biserica Reformată din Piaţa Maria sau Catedrala Mitropolitană, sunt doar câteva dintre lăcaşurile de cult care au fost dotate cu clopote marca Novotny.
Antal Novotny s-a născut la 6 ianuarie 1840, la Timişoara, dintr-o familie de cehi.
Pe lângă clopote, mai producea şi structurile metalice pe care se montau clopotele. Avea şi meşteri fierari foarte buni care mai făceau şi diverse obiecte de artizanat din metal şi alamă.
Clopotele lui Novotny putea fi uşor recunoscut după marca înregistrată, care era reprezentată cu un „S” stilizat.
În anul 1909, Novotny a sărbătorit realizarea a 3.000 de clopote. La eveniment a participat şi Csernoh Janos, epicopul de Cenad.
În timpul Primului Război Mondial, multe clopote, au fost rechiziţionate de armată pentru fabricarea de obuze sau alte materiale de război. Aşa se face că după război a avut din nou foarte mult de lucru.
Cele şapte clopote (care au o greutate totală de aproximativ 8.000 kilograme) din Catedrala Mitropolitană Ortodoxă au fost realizate de Novotny. Ele au fost confecţionate dintr-un material adus din insulele Sumatra şi Borneo (78 la sută cupru şi 32 la sută zinc).
Au fost armonizate de compozitorul Sabin Drăgoi. Sunetul acestora, cu o rezonanţă deosebită, se aude aproape pe tot cuprinsul Timişoarei.
În 28 august 1938 a avut loc sfinţirea clopotelor şi a crucilor (realizate în atelierele lui Iacob Schwab) de către P S Episcop al Aradului Andrei Magieru, împreună cu un sobor de 400 preoţi şi enoriaşi din parohiile protopopiatului Timişoara.
Atelierul lui Antal Novotny a fost premiat la expoziţiile internaţionale de la Budapesta din 1885 şi 1896, cât şi la expoziţia industrială de la Timişoara, din 1891.
Antal Novotny a murit în 3 ianuarie 1914, la 75 de ani, şi a fost înmormântat în cripta familiei din Calea Buziaşului. Înainte să moară, Novotny şi-a donat casele pe care le deţinea Institutului de Nevăzători din Timişoara.
După moarte, afacerea a rămas pe mâna fiului său, Lajos Novotny şi a cumnatului Balogh Endre (1892-1937).
FOTOGRAFII Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara
