Curtea de Apel București a decis vineri dimineața arestarea preventivă pentru 30 de zile a președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, urmărit penal de procurorii DNA pentru șapte infracțiuni, printre care trafic de influență, cumpărare de influență și instigare la dare de mită. De asemenea, Curtea de Apel București a emis mandate de arestare preventivă pe numele șefului IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, precum și în cazul lui Constantin Popescu, președintele PSD Orșova, ambii fiind cercetați în același dosar cu Adrian Duicu. Decizia instanței nu este definitivă.
Procurorii susțin că Adrian Duicu i-a promis lui Ștefan Ponea că își va folosi influența asupra mai multor funcționari publici (membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea MAI, șeful IGPR) ca să îl mențină temporar pe acesta în funcția de șef al IPJ Mehedinți, iar la o dată ulterioară să îl numească într-o funcție de conducere la Inspectoratul General al Poliției Române, respectiv director adjunct al Direcției de Ordine Publică, precum și să o numească pe soția lui Ponea într-o funcție de conducere la DNA.
De asemenea, Duicu a promis că își va exercita influența asupra membrilor Consiliului local al municipiului Orșova, pentru a-i determina să aprobe scoaterea din domeniul public și concesionarea către o altă persoană din familia lui Ponea, la un preț “convenabil”, a două suprafețe de teren (în suprafață totală de aproximativ 200 de metri pătrați, terenuri situate în centrul municipiului Orșova și reprezentând acostamentul unei străzi).
DNA menționează că Adrian Duicu i-a pretins lui șefului IPJ Mehedinți să îl determine pe judecătorul care judeca o anumită cauză să pronunțe o hotărâre care să îi fie favorabilă, în sensul anulării raportului Agenției Naționale de Integritate care îl viza.
De asemenea, în 16 ianuarie și în zilele următoare, Duicu i-a solicitat directorului unui post de televiziune locală (controlat în fapt de șeful CJ) să determine alte persoane să-i ofere unei asistente în cadrul Spitalului Județean de Urgență Mehedinți o sumă de bani, în schimbul eliberării unei adeverințe medicale și, totodată, să filmeze cu o cameră ascunsă momentul în care asistenta ar fi primit această sumă de bani.
DNA susține că persoanele instigate au încercat să îi dea asistentei suma de bani în vederea eliberării unei adeverințe medicale, însă aceasta a refuzat să primească banii.
În perioada mai-septembrie 2013, Adrian Duicu și alți doi funcționari au permis unor persoane neautorizate (reprezentanții unui furnizor de echipamente medicale și ai unei societății de leasing) accesul la informații care, la acel moment, nu erau destinate publicității.
“Informațiile reprezentau intenția reprezentanților CJ Mehedinți și ai Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin de a demara o procedură de achiziție publică, precum și datele tehnice și financiare preconizate pentru această achiziție publică, iar accesul la ele a fost permis cu scopul de a obține, pentru cei doi agenți economici menționați, un folos necuvenit. Folosul urmărit a constat în împiedicarea altor agenți economici să participe la licitația publică ce avea să fie organizată și, implicit, în încheierea, de către cei doi agenți economici ‘beneficiari ai informațiilor’, a contractelor în condiții financiare avantajoase pentru aceștia și, corelativ, dezavantajoase tehnic și financiar pentru autoritatea publică contractantă (Spitalului Județean) și pentru CJ Mehedinți (autoritatea publică locală care urma să asigure finanțarea)”, mai declară DNA.
Procurorii au reținut că ‘oferta’ stabilită pe baza informațiilor prevedea livrarea echipamentelor medicale de către unul dintre agenții economici în schimbul sumei (stabilite unilateral de acest operator economic) de aproximativ 2.700.000 de euro și finanțarea acestei achiziții publice printr-un contract de leasing, calitatea de finanțator urmând să o aibă cel de-al doilea agent economic; tot în mod unilateral, agenții economici ‘beneficiari’ au stabilit durata contractului de leasing (7 ani) și prețul ce avea să fie încasat de societatea de leasing pentru această finanțare (anume de aproximativ 1.400.000 de euro).
Pe baza acestei ‘oferte’ transmise de cei doi operatori economici și răspunzând ‘cerințelor’ acestora, reprezentanții spitalului au întocmit documentația de atribuire, care a fost transmisă Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și apoi publicată în SEAP (sistemul electronic de achiziții publice).
“Întrucât au realizat faptul că documentația de atribuire publicată fusese ‘greșită’, în sensul că nu permitea și achiziționarea de servicii financiare (anume încheierea contractului de leasing), documentația de atribuire a fost modificată și publicată din nou în SEAP. Date fiind condițiile tehnice și financiare stipulate în această documentație de atribuire (condiții stabilite în fapt de reprezentanții celor doi agenți economici, și nu de Spitalul Județean, instituția publică beneficiară, ori de Consiliul Județean, autoritatea finanțatoare), singura ofertă a fost cea făcută de acești doi agenți economici, ofertă care a și fost declarată câștigătoare”, au constatat procurorii.
În ianuarie 2014, Adrian Duicu a determinat două persoane din subordine să îi pună la dispoziție unui protejat al său subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei funcții de șef serviciu la CJ Mehedinți, care ulterior a câștigat în condițiile în care se înscriseseră și alte persoane.
În decembrie 2013, el și-a folosit autoritatea și influența în scopul de a obține foloase necuvenite pentru două firme care operează, fiecare dintre ele, câte un post local de televiziune (societăți controlate în fapt de Duicu).
“Folosul necuvenit obținut de cele două societăți a constat în sumele de bani (aproximativ 60.000 lei) obținute ca urmare a faptului că Duicu a impus, prin intermediari, tuturor primarilor și tuturor funcționarilor publici cu funcții de conducere de pe raza județului Mehedinți să plătească contravaloarea unor ‘urări’ care aveau să fie difuzate (sub forma unor anunțuri scrise pe ‘burtiera’ ecranului) la cele două posturi de televiziune. Concret, fiecare persoană căreia i s-a impus plata unor astfel de ‘urări’ a trebuit să plătească suma de 600 lei”, mai spune DNA.
