Acasă Premiere Prima anestezie din România

Prima anestezie din România

1356
DISTRIBUIȚI

De multe ori, accidentele şi întâmplările nedorite au contribuit la progres doar pentru că a existat o persoană dispusă să se uite la partea pozitivă a lucrurilor. Nu puţine descoperiri s-au făcute din întâmplare. Ce lucru bun poate ieşi dintr-un accident produs la o petrecere, când unul dintre cheflii, drogat fiind, se loveşte la picior? Aparent, niciunul. Şi totuşi, în urma unui asemenea incident s-a descoperit prima metodă de anestezie. La mijlocul secolului al XIX-lea, o metodă aparte de distracţie la petreceri era inhalarea oxidului de azot. Acest gaz – incolor, halucinogen şi cu miros dulceag – provoca un râs isteric şi chiote de veselie. În anul 1844, unul dintre prietenii dentistului american Horace Wells a inhalat o cantitate prea mare de oxid şi, în ameţeala care a urmat, s-a lovit la picior. Adevărata surpriză a venit, însă, în momentul în care acesta a realizat că nu simte nicio durere. La scurt timp, Horace Wells a început să folosească oxidul de azot ca anestezic pentru pacienţii săi. Doi ani mai târziu, în 16 octombrie 1846, Willian G. Morton (un asociat al lui Wells) a utilizat pentru prima dată eterul dietilic (sulfuric) inhalat pentru o anestezie sub care chirurgul John Collins Warren l-a operat pe bolnavul Gilbert Abbott pentru o tumoră vasculară buco-linguală. Astfel, dentisul american William Green Morton a ajuns să fie considerat părintele anesteziei. Pe teritoriul de azi al României, anestezia cu eter dietilic a fost folosită de unii chirurgi chiar în primele luni ale anului imediat următor descoperirii acestei metode. Astfel, în ziarul de limbă germană „Temesvarer Wochenblatt”, din 13 februarie 1847, apare articolul intitulat „Uber die Einatmung des Schwefelethers bei chirurgischen Operationne; um dem Kranken jedem Schmerzgefuehle unzugaenglich zu machen…” (Asupra inspirului eterului sulfuric la operaţii chirurgicale, pentru a preveni orice durere..), în care se relatează executarea de către chirurgii dr. Mathyus Musil şi Joseph Siehs a unei anestezii cu eter sulfuric la spitalul militar din Timişoara, la data de 5 feb.1847, pentru o intervenţie de amputare a coapsei, asupra bolnavului Nicola Muntyan (Nicolae Munteanu). Din Banat metoda anesteziei s-a extins rapid pe întregul teritoriu al României de azi, fiind folosită cu succes la Iaşi şi Bucureşti. Treptat, alte substanţe anestezice au îmbunătăţit tehnicile chirurgicale şi au schimbat pentru totdeauna medicina, spre bucuria medicilior şi, mai ales, uşurarea bolnavilor.

Comentarii

comentarii