Acasă Premiere Prima bibliotecă publică din România

Prima bibliotecă publică din România

DISTRIBUIȚI

În urmă cu aproape două secole, pe vremea când se descoperea energia electrică, la Timişoara se puneau bazele unei instituţii cu rol determinant în culturalizarea maselor: Biblioteca publică. Meritul pentru această primă bibliotecă de împrumut de pe actualul teritoriu al României şi din vechiul Imperiu Habsburgic îi revine lui Josef Klapka. Fiul unui farmacist ceh ajuns în Timişoara, Josef Klapka era, la începutul secolului al XIX-lea, tipograf şi editor. În 15 mai 1815, el înfiinţează biblioteca publică, cu posibilitate de împrumut şi cu sală de lectură. Aceasta funcţiona în clădirea în care azi se află sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş. La baza funcţionării bibliotecii stăteau 11 principii. Accesul la volume se făcea pe baza unui abonament lunar, de 2 florini, sau anual, de 25 de florini. De asemenea, pentru fiecare volum împrumutat se reţinea o garanţie de 5 florini. Alte reguli constau în înlocuirea volumelor deteriorate, plata unor abonamente mai mari pentru a împrumuta mai multe volume simultan, abonamente speciale pentru locuitorii de la sate şi împrumutul către copii doar cu acordul părinţilor sau al învăţătorilor. Cititorii îşi alegeau cărţile dintr-un catalog în care erau trecute toate cele 3.550 de titluri.
În 1819, Josef Klapka devine primarul oraşului Timişoara, funcţie pe care o va ocupa până în 1833. În calitate de primar, proprietarul primei biblioteci se remarcă prin decizii care au contribuit la modernizarea urbei şi la ridicarea nivelul de trai al locuitorilor. Însă, se pare că atribuţiunile de edil local nu îi mai lăsau suficient timp şi pentru afacerile personale. Prin urmare, Josef Klapka a fost nevoit să vândă familiei Beihel biblioteca, în anul 1831. Istituţia va funcţiona până după revoluţia din 1848.
La data de 15 mai 2007, pe zidul fostei biblioteci s-a dezvelit o placă comemorativă cu inscripţia „Biblioteca Klapka Timişoara, 15 mai 1815”. Tot atunci a fost lansat şi volumul „Biblioteca Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic”, aparţinând istoricului Ioan Haţegan şi filologului Gabriel Zănescu. Cu siguranţă, poziţia Timişoarei, de avanpost cultural în România şi Imperiul Habsburgic, este un lucru demn de reţinut de bănăţeni şi nu numai. Mai ales în era zeilor atotştiutori Google şi Wikipedia, a generaţiilor copy/paste şi a bibliotecilor lăsate în paragină de un stat lipsit de orice strategie în domeniul livrescului.

Comentarii

comentarii