Acasă Premiere Prima linie de cale ferată din România

Prima linie de cale ferată din România

1105
DISTRIBUIȚI

Trecerea de la tracţiunea animală la motorul cu aburi a fost una dintre cele mai mari schimbări din istorie. Apariţia vehiculelor motorizare a modificat pentru totdeauna ritmul şi calitatea vieţii umane. Totuşi, primele trenuri au stârnit reticenţa multora. Nu puţini erau medicii convişi că depăşirea vitezei de 30 km/h ar afecta grav sănătatea călătorilor, cauzând sângerări interne şi atacuri cerebrale. La construirea primei căi ferate în Statele Unite ale Americii, un parlamentar a iniţiat un proiect de lege pentru interzicerea trenurilor, motivând că, la vederea acestor maşinării care se deplasează cu „incredibila viteză de 20 km/h”, oamenii ar înnebuni instantaneu. Pe teritoriul României de azi, noul mijloc de transport a pătruns mai târziu, după ce temerile scepticilor s-au dovedit a fi neîntemeiate. Primul român care a călătorit cu trenul a fost Petrache Poenaru, acesta vizitând prima linie ferată din lume (între Liverpool şi Manchester), la un an de punerea ei în funcţiune, în 1831. Abia în anul 1954, însă, urma să se inaugureze prima linie ferată destinată locomotivelor cu aburi pe actualul teritoriu al României, între Baziaş şi Oraviţa. În 1846 începuse deja construirea unei căi ferate între Anina şi Oraviţa, dar circulaţia se făcea exclusiv cu vagoane trase de cai. Dar cum s-au desfăşurat lucrurile? Directorul districtului minier din munţii Banatului, Gustav Granzsteim, prin memoriul său adresat Baronului Kubek – şeful Administraţiei Averilor Imperiale de la Viena – în anul 1845, atrăgea atenţia asupra importanţei economice a extragerii cărbunelui din zona Aninei. Aceştia erau o importantă sursă de alimentare a liniilor de navigare pe Dunăre. Ca urmare a acestui memoriu, statul austriac punea stăpânire pe toate minele particulare de cărbune din Munţii Aninei, între anii 1845-1846. Exploatarea intensă a cărbunilor a creat nevoia unui mijloc de transport rapid pentru tonele de zăcământ. Astfel, s-a luat decizia construirii liniei Anina-Oraviţa (pentru tracţiune animală) şi Oraviţa-Baziaş (pentru locomotive cu aburi). Abia la 20 august 1854 se inaugura linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km, numai pentru transportul cărbunelui, aceasta fiind prima cale ferată construită pe teritoriul de astăzi al României. Linia a fost preluată la 12 ianuarie 1855 de către „Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.), iar după unele îmbunătăţiri, la 1 noiembrie 1856, a fost deschisă şi pentru transportul călătorilor. Construcţia de „drumuri de fier” s-a extins treptat şi în Principatele Unite, unde au fost angajate companii străine pentru realizarea de căi ferate. Abia în 13 septembrie 1872 s-a inaugurat prima linie ferată proiectată de ingineri români, între Bucureşti şi Suceava. În prezent, în ţările dezvoltate, tehnologia a evoluat, ajungându-se la trenuri magnetice, care circulă cu sute de kilometri pe oră, fără să atingă şinele. Până când ne vom putea lăuda şi noi cu asemenea capodopere ale tehnologiei, ne amintim cu mândrie că şi prima linie ferată din România poate fi enumerată printre premierele bănăţene

P.S.: Mulţumim CFR pentru informaţiile furnizate!
 

Comentarii

comentarii