„Am o primă variantă a Proclamaţiei, care nu diferă de varianta finală, prinsă între filele unui caiet. O ciornă pe care George a mai făcut nişte modificări, în sensul de a nuanţa anumite fraze”, spune Liana Şerban
Proclamaţia de la Timişoara este un document ce a fost scris cu sânge de cei care au suferit în zilele cumplite ale Revoluţiei de la Timişoara, în primăvara ce a venit după Crăciunul eliberator. Un act de o importanţă covârşitoare, care nu s-a pus nici acum în aplicare.
Punctele sale scrise cu grijă şi care bat puternic în viitor, uluitor de actuale în ziua de azi, au fost citite de unii şi… atât. Prin punctele Proclamaţiei de la Timişoara se creează un stat democratic, european. În Proclamaţie se vorbeşte de descentralizare, un concept pe care încă ne mai chinuim să-l înţelegem şi să-l aplicăm şi nu e încă clar. Proclamaţia vorbeşte de multe şi pune ordine în lucruri, dar cine să se mai raporteze la ea, cine să se mai aplece asupra ei? Oamenii au uitat-o. Praful şi nepăsarea au pus stăpânire pe Proclamaţie, iar punctele ei sunt considerate de unii doar vorbe în vânt, deşi ar trebui să fie „porunci”. Porunci ale celor care ne-au oferit libertate, au murit, s-au jertfit. Acum, poate, se zvârcolesc în mormânt. Acum, Proclamaţia vrea să iasă din nou la lumină. La Timişoara… Acolo unde a început totul…
Volume In Memoriam despre personalităţile post-decembriste
Asociaţia Interculturală George Şerban îşi propune editarea unor serii de volume In Memoriam, având drept obiectiv principal promovarea activităţii unor personalităţi timişorene ale perioadei post-decembriste dispărute prematur dintre noi. Avem destui – George Şerban, Ion Monoran, Alexandra Indrieş, Ioan Crăciun, Iosif Costinaş. „Proiectul s-ar extinde pe durata mai multor ani – în anul 2013 ne propunem volumul George Şerban, alături de un CD de prezentare, în care vor apărea şi fragmente de la mitingurile anului 1990. Inclusiv mitingul din 11 martie 1990, când a fost lansată Proclamaţia de la Timişoara”, spune Liana Şerban, soţia celui care a fost George Şerban, revoluţionar, jurnalist, scriitor, om politic. În volumul respectiv vor fi publicate texte inedite. Va apărea manuscrisul Proclamaţiei de la Timişoara, mai precis prima sa variantă. „Am o primă variantă a Proclamaţiei, care nu diferă de varianta finală, prinsă între filele unui caiet. O ciornă pe care George a mai făcut nişte modificări, în sensul de a nuanţa anumite fraze”, spune văduva lui George Şerban.
Liana Şerban: „E un proiect pentru o Românie echilibrată şi democratică, e un proiect de bun-simţ, ce urmărea desprinderea definitivă de comunism”
E chiar prima variantă, pentru că această Proclamaţie s-a făcut cu grijă. Fiecare cuvânt a fost „înţepat”, discutat şi ales cu grijă. „Eu am descoperit acest manuscris la câţiva ani de la moartea lui George, ascuns bine. Era scris pe plic – „pentru Liana”. În varianta finală apărea, spre exemplu, Revoluţia de la Timişoara, iar în ciornă revoluţia timişorenilor”, spune Liana Şerban. Manuscrisul oficial este donat Muzeului Banatului, Liana Şerban are prima variantă. Dar nici manuscrisul aflat la muzeu nu a fost publicat vreodată integral, a fost publicat doar punctul 8. Practic, în urma acestui demers, manuscrisul Proclamaţiei va fi scos pentru prima dată la lumină, integral. Au fost atacuri care au survenit imediat după lansarea Proclamaţiei, s-a spus în media controlată de „cripto comunişti” că a existat o primă variantă a Proclamaţiei în care Societatea Timişoara cerea dezlipirea de ţară – secesiune. „Nici vorbă. S-a vorbit încă de atunci, la punctul 11, despre descentralizare administrativă. Din păcate, Proclamaţia a fost redusă la punctul 8, sunt mai multe puncte importante. E un proiect pentru o Românie echilibrată şi democratică, e un proiect de bun-simţ ce urmărea desprinderea definitivă de comunism”, spune Liana Şerban.
George Şerban a cerut ca ziua de 16 decembrie să fie declarată Zi Naţională de Luptă împotriva Totalitarismului
Din păcate, pentru acest proiect, pentru editarea acestor volume şi a materialelor multimedia, nu există finanţare, deocamdată. Tot în volumele care vor fi editate, dacă va exista finanţare, pentru că dezvoltatorii proiectului caută aceste surse financiare, se va publica şi proiectul Legii Lustraţiei, tehnoredactat şi 
adnotat. Cu adnotările lui George Şerban pe margine. George Şerban a avut iniţiativa şi a obţinut votul în Parlamentul României pentru declararea zilei de 16 decembrie ca Zi Naţională de Luptă împotriva Totalitarismului. A insistat să obţină în parlament sintagma de Zi Naţională pentru a se arbora drapelul în toate localităţile ţării – ca omagiu adus Timişoarei şi timişorenilor. „Mereu mi-a spus că de ziua de 16 decembrie trebuie să se lege ideea de curaj, de a te ridica împotriva unui sistem ce pare indestructibil. Având o zi naţională de luptă împotriva totalitarismului, prin marcarea acesteia orice lider care ar avea tentatia de a conduce dictatorial ar fi sancţionat de către populaţie, prin simpla marcare a unei zile de luptă împotriva totalitarismului şi a dictaturii. Ar fi un semn de mobilizare a populaţiei împotriva ideii de dictatură, împotriva totalitarismului. Editarea unor astfel de volume încearcă să consemneze pentru istorie acest patrimoniu imaterial, care înseamnă starea de spirit a Timişoarei din primii ani de după Revoluţie. Totul e volatil în domeniul acesta. Memoria subiectivă ne face să uităm anumite lucruri, să uităm anumiţi oameni, au fost gesturi excepţionale, care au marcat istoria întregii ţări”, spune Liana Şerban.
