Primarul Nicolae Robu recunoaşte că vrea bani, un credit semnificativ pe care să-l folosească pentru mai multe proiecte municipale, mai ales pentru partea de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene. Numai că dat fiind gradul mare de îndatorare al altor unităţi administrativ-teritoriale din ţară, guvernul a blocat acordarea de împrumuturi, ceea ce afectează şi Timişoara.
Edilul susţine că gradul de îndatorare a bugetului local în astfel de credite este de circa 8%. Conform scriptelor publicate pe site-ul Primăriei Municipiului Timişoara, la 30.06.2018, la secţiunea “Calculul gradului de îndatorare a bugetului local al municipiului Timişoara, în urma contractării de finanţări rambursabile, pe baza datelor din bugetul local” pe anul 2018 apare cifra 8,02%, cu tendinţa de scădere continuă în anii viitori, de 7,22% în 2019, până la 6,27% în 2021.
“Avem aşa nevoie mare de lichidităţi! Eu sunt nevoit să mai ridic piciorul de pe acceleraţie în condiţiile în care am de acoperit cheltuieli foarte mari şi nu am nici posibilitatea să iau credit bancar, deşi rata de îndatorare a Timişoarei este de sub 8%, cea mai mică din ţară. Imaginaţi-vă ce ar însemna să luăm un credit de multe zeci de milioane, să ajungem în vecinătatea a 30%! Nu avem încasări la bugetul local suficient de mari ca să putem susţine atâtea lucruri câte avem noi în portofoliul de proiecte. De la guvern nu primim, trebuie să susţinem şi proiectul Capitală Culturală Europeană, unde dincolo de activităţile culturale care costă şi ele, chiar dacă nu chiar atât de mult, avem de realizat obiective de investiţii care costă zeci de milioane. Ne este foarte greu şi atunci, în fiecare lună cumpănesc cum să cheltuiesc banii, nici să nu lezăm firmele cu restanţe foarte mari (…) unele firme pot suporta amânări, dar pentru altele este fatal să nu-şi primească banii la timp şi eu nu doresc să aibă probleme partenerii PMT”, explică Nicolae Robu.
Edilul dă asigurări că întârzierile nu sunt foarte mari, arieratele au fost de circa 1,6 milioane la ultima plată, ceea ce este foarte puţin, dar altădată, primăria timişoreană plătea extrem de prompt, la nivel de zile.
Dacă ar fi proiecte europene, ar putea fi contractate și credite
În 2016, Guvernul a stabilit plafoanele pentru creditele bancare contractate de către autoritățile administrației publice locale, în perioada 2017-2019
Limita anuală privind finanțările rambursabile care pot fi contractate de unitățile, respectiv subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, va fi de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 și 2019.
Finanţări rambursabile pot fi împrumuturi de la bănci comerciale sau alte instituții de credit, emisiuni de titluri de valoare, leasing financiar.
Aceeaşi limită anuală de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 și 2019 a fost stabilită pentru tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale.
Ce nu spune primarul Nicolae Robu este faptul că aceste plafoane ”nu cuprind finanțările rambursabile destinate refinanțării datoriei publice locale și nici pe cele alocate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană”. Dacă Primăria Timișoara ar avea proiecte cu finanțare europeană, ar putea lua credite pentru derularea lor. În 2017 însă primăria a atras doar 10.000 de euro din finanțări europene.
