Acasă Actualitate Primăria Timișoara, „consecventă” în privința chioșcurilor de ziare. Ar urma o licitație,...

Primăria Timișoara, „consecventă” în privința chioșcurilor de ziare. Ar urma o licitație, însă până atunci se demolează toate

626
DISTRIBUIȚI

Luni, 16 august, pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Timișoara, cetățenii au fost informați că au continuat acțiunile de ridicare a chioșcurilor de ziare de pe domeniul public. Demersurile pentru intrarea în legalitate s-au împotmolit, iar acum municipalitatea, încrezătoare că are dreptatea de partea sa, își „încoardă mușchii”, cu toate că operatorii de chioșcuri spun o poveste ceva mai complexă.

Pe scurt, pe lângă discuțiile despre intrarea în legalitate, deja vechi de zeci de ani, primăria, acuzându-i pe operatori că nu plătesc niciun leu pentru spațiile pe care le ocupă, continuă să le demolează chioșcurile. Învinuiții, pe de altă parte, ne arată că sumele de bani pentru ocuparea domeniului public au fost virate în conturile primăriei. Ar urma și o licitație, despre care încă nu se știe mare lucru. Ce este sigur este că, până se va rezolva problema, chioșcurile vor fi demolate, angajații acestora își vor pierde locurile de muncă, iar timișorenii vor putea cumpăra presă scrisă doar din centrele comerciale.

Acțiunea de demolare începuse cu o lună înainte, atunci fiind prezentată opiniei publice direct de primarul Dominic Fritz, pe pagina sa de Facebook. O lună mai târziu, cu edilul-șef aflat în concediu, acțiunea a fost asumată doar de instituție, printr-o altă postare pe rețelele de socializare, ulterior fiind trimis și un comunicat de presă, semnat de Serviciul de Comunicare.

„Le-am cerut operatorilor de chioșcuri încă din luna martie să le ridice de pe domeniul public, deoarece erau amplasate ilegal, se transformaseră în obstacole pentru pietoni, erau inestetice și multe dintre ele nici măcar nu funcționau, devenind în timp coșuri de gunoi. Din păcate, operatorii de chioșcuri, care vând și ziare, nu au înțeles să lucreze împreună cu noi și cu directorii de ziare, nici măcar după ce am dispus ridicarea primelor chioșcuri. În perioada următoare vom stabili o listă cu potențiale locații pentru amplasarea unor chioșcuri, locații care nu deranjează trecătorii, pe care le vom scoate la licitație deschisă, precum și o serie de modele care să se armonizeze cu zonele în care vor fi amplasate”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz, conform comunicatului.

Context

În martie a avut loc o întâlnire la care au participat reprezentanți ai primăriei, ai operatorilor chioșcurilor de presă și ai ziarelor tipărite. S-a căzut de acord ca în următoarele zile cei doi operatori să le trimită lui Rudolf Graef, consilier al primarului, și lui Matei Creiveanu, administrator public, o listă cu locațiile amplasamentelor existente, una cu cele pe care le-ar putea dezafecta în următoarea perioadă și o propunere unitară de model pentru viitoarele chioșcuri. La modul general, este clar că Administrația Fritz s-a arătat dispusă rezolve problema chioșcurilor care funcționau în afara legii.

e-mailul trimis de Matei Creiveanu

Cu câteva zile înainte ca primarul să îi atace pe Facebook pe „cei care încă mai au construcții amplasate ilegal pe domeniul public”, unul dintre operatori ne-a atras atenția că discuțiile cu reprezentanții municipalității s-au împotmolit. Acesta ne-a spus că e-mailurile trimise la comun cu celălalt distribuitor – însoțite de apeluri și mesaje – au rămas fără răspuns, dar că, pe de altă parte, au început să fie date amenzi.

Singura „abatere” evidentă de la planul agreat cu reprezentanții primăriei a fost că cei doi operatori au trimis mai multe propuneri de amplasamente, în funcție de resursele financiare disponibile, în ideea că primăria ar putea fi de acord cu una sau mai multe dintre ele. Una dintre propuneri era schița unui tip de chioșc deja existent în Timișoara, iar celelalte, ale unor tipuri de amplasamente din alte orașe.

La scurt timp după ce operatorul ne explicase poziția sa, am cerut explicații și din partea primăriei, pe care le-am primit după câteva zile, pe 16 iulie, imediat după ce primarul postase. Reprezentanții primăriei ne-au spus că operatorii au fost informați atât în scris, cât și telefonic despre respingerea propunerilor de design înaintate.

Cât despre selectarea viitoarelor locații ale chioșcurilor, bănuim că niciuna dintre părți nu a priceput exact care ar fi procedura. Primăria le-a cerut operatorilor să vină trimită două liste. Prima trebuia să prezinte locațiile existente ale chioșcurilor, „pentru a le putea identifica cu ușurință și a putea determina dacă este necesară sau nu schimbarea amplasamentului”, și „unde ar putea fi plasate noile amplasamente, luând în considerare propunerea de mai sus (a modelului – n.r.)”, după cum explica city-managerul Matei Creiveanu într-un e-mail trimis operatorilor. În cealaltă listă, ar fi trebuit menționate amplasamentele nefolosite pe care operatorii le pot dezafecta în următoarea perioadă.

Au fost trimise pe e-mail listele respective, ce-i drept, fără prea multe explicații din partea operatorilor. „Operatorii au dorit să păstreze aceleași chioșcuri (au transmis mai multe soluții diferite), pe aceleași amplasamente”, ne-a spus, însă, ulterior, Bogdan Marta, consilierul primarului. Ideea a fost reiterată și Matei Creiveanu. Din ce pricepem noi, însă, primăria s-ar fi angajat să stabilească dacă vor fi păstrate locațiile existente sau vor fi stabilite unele noi.

 „Consecvență”

Neînțelegeri au fost și în legătură cu valoarea tarifelor plătite. Unul dintre cei doi distribuitori estima că, după ce se va lămuri situația, tariful plătit va fi de 20 de euro/mp/lună, pentru „o bucată goală de beton”. Reprezentanții primăriei, însă, ne-au răspuns, așa cum a precizat și Fritz pe Facebook, că „taxa pentru ocuparea domeniului public pentru activități comerciale, indiferent de domeniu, este simbolică anul acesta: 10 bani/mp/zi, adică aproximativ 3 lei/mp/lună și în niciun caz 20 de euro (aproximativ 97 de lei) /mp/lună”.

Așa cum reiese și din explicația primită, tarifele sunt valabile doar „anul acesta”, în care oricum pare puțin probabil că se vor monta alte amplasamente și că se va finaliza și licitația. În noiembrie 2020, consilierii locali au aprobat, pentru 2021, tarife simbolice în contextul pandemiei de COVID-19. Pentru 2022, conform unui recent proiect de hotărâre de consiliu local, se propune revenirea la nivelul tarifelor aplicate anterior pentru ocuparea domeniului public, de 3 lei/mp/zi, 90 de lei/mp/lună, în zona A (zona centrală). Într-adevăr, nu sunt 20, ci puțin peste 18 euro/mp/lună. În celelalte zone, tarifele vor fi de 2 lei/mp/zi – 60 de lei/mp/lună, aproximativ 12 euro/mp/lună.

De menționat că, până acum, la începutul anului, operatorii – nu neaparată doar cei doi existenți în prezent – virau în conturile primăriei o sumă care ar fi reprezentat valoarea taxei de ocupare a domeniului public pentru chioșcurile folosite. În ultimii 30 de ani, invocându-se o lacună legislativă, nu a existat un contract sau vreun înscris în baza căruia să se realizeze aceste plăți, ci doar o înțelegere tacită – încălcată, ce-i drept, în câteva rânduri de ambele părți. Banii virați nu s-au întors niciodată către operatori, ne asigură cel care ni s-a plâns. Există și situații în care chioșcurile au rămas nefolosite pe domeniul public, pentru că operatorilor nu le-ar fi fost rentabil nici să le folosească, nici să le ridice, și și-au asumat amenzile primite.

La începutul anului 2021, de exemplu, unul dintre operatori a plătit peste 4.500 de lei pentru 21 de chioșcuri de 6 metri pătrați, la tariful de 0,10 lei/mp/zi

Or, în postarea de pe pagina de Facebook a primăriei, scrie răspicat „operatorii lor (ai chioșcurilor – n.r.) nu plăteau niciun fel de taxe la bugetul local”. În comunicat, formularea e mai explicativă: „Cele două firme care operează aceste chioșcuri au fost somate încă din luna martie a acestui an să le ridice de pe domeniul public, deoarece nu dețin Acord de funcționare ambulant, nu au contract de închiriere a domeniului public și nu au achitat taxele de ocupare a domeniului public, însă acestea nu au făcut demersuri pentru intrarea în legalitate”. Prima parte este, evident, adevărată. A doua parte, în care se vorbește de taxele neachitate și de demersuri, este discutabilă.

Alte urme ale aceleiași consecvențe reies din declarațiile oarecum contradictorii ale reprezentanților primăriei. Luni în postarea de pe Facebook se anunță că „în perioada următoare vom stabili o listă cu potențiale puncte pentru amplasarea unor chioșcuri, pe care le vom scoate la licitație deschisă. Vom propune și o serie de modele de chioșcuri care să se armonizeze cu zonele în care vor fi amplasate”. În comunicatul trimis jurnaliștilor, nu se vorbește despre aceste idei.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, însă, city-managerul ne lăsa de înțeles că distribuitorilor de ziare le-a fost oferită îngăduință având în vedere „rolul social” al activității acestora, însă din moment ce lucrurile nu au decurs conform înțelegerii pentru intrarea în legalitate, aceștia ar trebuie să se adapteze. „Noi, ca autoritate publică, nu ne putem implica direct în mediul economic, nu putem să oferim concurență neloială celorlalți agenți economici (care nu vând în chioșcuri amplasate pe domeniul public sau care nu comercializează produse de presă – n.r.). Soluția, pe viitor, ar fi, cel mai probabil, desfășurarea activității în centre comerciale, mai mici sau mai mari, și, ca în cazul altor afaceri, la parterele blocurilor”, ne spunea Matei Creiveanu.

Acum, se pare, se revine la ideea unor chioșcuri. Din moment ce strategia primăriei are în vedere toate amplasamentele ilegale, iar detalii exacte despre viitoarele licitații nu au fost oferite, ar exista totuși posibilitatea ca ambele puncte de vedere să fie valabile: să existe chioșcuri pe domeniul public, dar nu neapărat de presă. Operatorii sunt dispuși să participe la licitația deschisă, însă se plâng că până la finalizarea acesteia vor trebui să își oprească activitatea. Aceștia sunt conștienți că actuala administrație are legea de partea sa atunci când le ridică amplasamentele. De altfel, operatorii au fost dispuși și în timpul fostelor administrații să ajungă la un compromis, însă discuțiile nu s-au finalizat niciodată cu un contract sau vreo altă înțelegere scrisă.

Comentarii

comentarii