Aura Twarowska, mezzosoprană lugojeană cu experiență de peste 30 de ani în muzica de operă, putea fi numită director al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara. Concursul la care aceasta și alți patru candidați s-au înscris a fost suspendat, iar, odată terminat și mandatul fostului director Ioan Gârboni, primarul Dominic Fritz trebuia să aleagă un interimar. Edilul-șef al Timișoarei a decis să-l numească pe Ovidiu Andriș. Acesta a fost finalist la Gala Matei Brâncoveanu 2021, votul fiind însă anulat pentru o posibilă fraudă, chiar acesta primind într-o singură zi mai multe voturi decât precedentele trei săptămâni și jumătate. Aura Twarowska a fost chiar sunată de primar înainte ca acesta să ia o decizie, însă i s-a spus că va fi aleasă „tinerețea”.
Ovidiu Andriș, cel numit de Fritz director interimar, s-a înscris și el în concursul de proiecte de management, însă, se pare, că a fost singurul care nu a trecut de proba dosarelor, lipsindu-i experiența necesară. Conform rezultatelor anunțate de Filarmonică la prima probă, „FBT0002”, candidatul despre care sursele noastre spun că este noul director interimar, nu îndeplinea nici criteriul de a avea cinci ani experiență în domeniul studiilor absolvite, nici pe cel de a avea trei ani de management al unei instituții sau organizații neguvernamentale de cultură.
Pe de altă parte, Aura Twarowska, în vârstă de 52 de ani, a urcat pe cele mai importante scene ale lumii, având numai la Wiener Staatsoper (Opera de Stat din Viena) peste 400 de spectacole până în prezent. Nici în privința studiilor aceasta nu este mai prejos: are, din 2010, un doctorat în Muzică la Universitatea Națională de Muzică București, iar, în prezent, urmează cursuri doctorale în domeniul Management la Universitatea de Vest din Timișoara. Pentru mezzosoprană, cel mai dezamăgitor este faptul că aceste lucruri nu au contat atunci când primarul Dominic Fritz a luat decizia de a-l numi pe Andriș.
„Sunt o fire extrem de optimistă și pozitivă, dar acum sunt tristă: am înțeles definitiv că nu am nicio șansă în țara mea. Nici studiile, nici cariera internațională, nici experiența acumulată, nici puterea socială nu contează, ba chiar deranjează! Mereu m-am întrebat de ce valorile pleacă din Romania pentru a-și afla succesul în străinătate. Acum am înțeles: meritocrația e doar un cuvânt în DEX. De asemenea, Filarmonica Banatul nu a avut nicio femeie la conducerea ei, de la înființare până acum. Mai mult, mi s-a transmis că la 52 de ani sunt prea bătrâna pentru această poziție și că «a câștigat cel mai tânăr». Ce să spun? E foarte trist pentru Romania!”, ne-a declarat Aura Twarowska.
Studiile artistei în domeniul muzicii au început la Facultatea de Muzică a Universității de Vest, unde, în 1996, și-a obținut diploma de licență în specializarea Canto. A urmat un master pe specializarea Artă Vocală, obținut în 1997 la Facultatea de Interpretare Muzicală a Academiei de Muzică din București. În 2010, aceasta a obținut și doctoratul în Muzică, la Universitatea Națională de Muzică București. În paralel, Aura Twarowska este și economist licențiat, cu diplomă în Contabilitate și Informatică de Gestiune, a absolvit cursuri de Leadership Cultural și de management, culminate, în 2020, cu absolvirea studiilor postuniversitare de Management Cultural la Academia de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca. În prezent, este înscrisă la cursuri doctorale în domeniul managementului.
Aceasta și-a început cariera de muzician profesionist ca angajată a Filarmonicii Banatul Timișoara, între 1986 și 1993, sub bagheta Maestrului Diodor Nicoară și în directoratul Maestrului Remus Georgescu. La îndemnul acestora, continuă studiile de canto la Facultatea de Muzică din Timișoara, debutând ca solistă de operă în 1998, pe scena operei timișorene, în rolul titular din opera Carmen de G. Bizet.
Cariera sa artistică s-a îmbogățit cu multe roluri de operă, alături de și mai multe partituri vocal-simfonice, care îi fac vocea cunoscută și apreciată pe majoritatea scenelor de operă și de filarmonică din România. Colaborările și turneele internaționale îi facilitează întâlnirea cu teatrele europene, toate acestea conducând la angajarea sa ca solistă a Operei de Stat din Viena, în anul 2007. Alături de acest colectiv debutează cu rolul Marzellina din Le Nozze di Figaro în Shanghai, în turneul asiatic al operei vieneze din toamna anului 2007, sub bagheta dirijorului Seiji Ozawa.
Aura Twarowska cântă, și în prezent, pe importante scene de operă și concert ale lumii. Dintre acestea, amintim: Wiener Staatsoper, Wiener Musikverein (Goldenesaal si Brahms Saal) Carré Theater și Concertgebouw – Amsterdam, Esplanade – Singapore, Bunka Kaikan – Tokyo, Berliner Philharmonie, Rudolphinum Praga, The Shanghai Oriental Arts Center, Seoul Arts Center, National Concert Hall Taipei, Kaohsiung City Culture Center, Opera Națională București, Opera Naţională Română Timișoara, Ateneul Român, Sala Palatului, Radiodifuziunea Română, Filarmonica Moldova, Filarmonica Transilvania.
Aceasta cântă sub bagheta unor dirijori de renume mondial, precum Zubin Mehta, Seiji Ozawa, Christian Thielemann, Donald Runickles, Marco Armiliato, Franz Welser-Möst, Yves Abel, Pier Giorgio Morandi, Bertrand de Billy, Stefan Soltesz, Ulf Schrmer, Pinchas Steinberg, Andris Nelsons, Mikko Franck, Sebastian Weigle, Cristian Macelaru, Cristian Mandeal, Horia Andreescu. Ca parteneri de scenă îi are alături pe soliștii: Anna Netrebko, Kiri Te Kanawa, Agnes Baltsa, Marina Rebeka, Nina Stemme, Camila Nylund, Dimitri Hvorostovski, Sir Bryn Terfel, Roberto Alagna, Carlos Alvarez, Jose Cura, Neil Schikoff, Leo Nucci, Ferruccio Furlanetto s.a.
Aura Twarowska mai este și fondator și director artistic al Festivalului International Lugoj Clasic și al Concursurilor Internaționale de Canto „Tiberiu Brediceanu” și „Sabin V. Drăgoi”.
Relativ recent, în martie 2021, a inițiat, împreuna cu Dr. Virgil Musta, președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății, programul „Respirăm Împreună”, în care cântăreții de operă au venit alături de bolnavii de Covid-19, sprijinind recuperarea acestora prin exerciții de reantrenare a respirației, specifice tehnicii de cânt. Din program au făcut parte cântăreți și profesori români, din țară și străinătate – amintim de Ruxandra Donose, Leontina Văduva, Cellia Costea, Marius Vlad Budoiu –, dar și invitați speciali, precum soprana Nelly Miricioiu, col. dr. Valeriu Gheorghiță, PS. Dr. Sofian Brașoveanul.
Aura Twarowska este decorată de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de Cavaler, și premiată de Elite Art Club UNESCO pentru promovarea valorilor culturale românești în țară și în străinătate. Aceasta este, din 2017, Cetățean de Onoare al Municipiului Lugoj, din 2016, membru de onoare AFAR, 2016, iar, din 2018, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Știință.
Noul director Ovidiu Andriș este prezentat astfel în comunicatul de presă al primăriei:
„Timișoreanul Ovidiu Andriș este absolvent al liceului de muzica Ion Vidu din Timișoara, licențiat cu distincția Summa cum laude la Universitatea de Muzică și Teatru din Hamburg și a obținut diploma de masterat la Academia de Orchestră a Filarmonicii de Stat din același oraș. În 2017 a fondat Trib’Art, cunoscută drept Tribul Artistic – asociație din Timișoara ce derulează proiecte culturale locale, naționale și internaționale. În completarea studiilor, a obținut certificări de management cultural din partea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală și a Cursului Internațional de Management Cultural SuCarMus (Sustainable Career in the Music Sector).
Din poziția de manager cultural, Ovidiu Andriș a coordonat proiecte reprezentative pentru domeniul muzical-educațional, precum Romanian Chamber Orchestra, unul dintre cele mai importante proiecte dedicate muzicii clasice din România, unic prin structura ansamblului – reunește 21 de muzicieni români care fac performanță atât în țară cât și în unele dintre cele mai importante orchestre ale lumii). Eufonia este cel mai important festivalul de muzică clasică de camera din vestul țării, recunoscut nu doar pentru nivelul ridicat al actului artistic, dar și pentru concertele de muzică clasică susținute în comunități aparte: spitale, muzee, penitenciare, stațiuni balneo-climaterice, mănăstiri, sau zone rurale defavorizate. În ultimii ani, a fost implicat în producția unora dintre cele mai importante evenimente ale Asociației TM2023 – Capitală Europeană a Culturii, precum Café 21, Impuls Fabric, Dante21, Festivalul Luminii TM2021, Sport21, Memoriile Cetății.
Două dintre cele mai recente reușite manageriale sunt admiterea lui în programul de Management Training organizat de MOST Music (program european ce își propune să dezvolte scena World Music din Balcani) și performanța de a transforma Tribul Artistic în prima asociație din România membră a European Music Council și International Music Council”.
De altfel, Ovidiu Florian Andriș a fost și unul dintre cei cinci finaliști ai Galei Premiilor Matei Brâncoveanu 2021, organizate de Fundația Alexandrion. Câștigătorul ar fi urmat să primească 12.000 de euro, în timp ce ceilalți finaliști s-ar fi ales cu 1.500 de euro fiecare. Votul ar fi trebuit încheiat pe 27 mai, însă, cu două zile înainte de acest termen, a fost „suspendat temporar procesul de votare, ca urmare a unor suspiciuni legate de o posibilă utilizare a sistemului de vot electronic al Galei Premiilor Matei Brâncoveanu 2021 într-o manieră care încalcă prevederile Regulamentului competiției”, după cum încă se arată pe site.
„A ajuns în atenția noastră ipoteza că unele voturi au fost generate de IP-uri de risc, situație care ar fi putut discredita rezultatele Galei Premiilor Matei Brâncoveanu 2021”, au transmis organizatorii. Au fost contractați experți externi care au stabilit că „pentru toți participanții s-au înregistrat voturi generate de IP-uri de risc, pe care nu am fi putut să le luăm în considerare pentru calcularea rezultatelor finale”, se mai arată în mesajul care apare pe site-ul concursului. S-a propus reluarea votului, însă majoritatea celor nominalizați au ales să se retragă, astfel fiind decisă anularea ediției din acest an a Galei Premiilor Matei Brâncoveanu.
Într-o altă informare de presă, se menționează mai explicit: „În data de 25 mai, Fundația Alexandrion a sesizat o creștere amplă și inexplicabil de rapidă a numărului de voturi, de la 1.805 la 4.373, pentru Ovidiu Andriș, unul dintre cei cinci finaliști”. Votul în cadrul concursului a fost lansat pe 28 aprilie. Adică, într-o singură zi, Andriș a primit mai multe voturi decât avea, cumulat, în celelalte de 26 zile anterioare. Potrivit informațiilor obținute de Ziua de Vest, la momentul posibilei fraude, Andriș era pe locul 2, „la distanță considerabilă” de primul loc. Au fost găsite voturi de pe adrese IP de risc și pe numele celorlalți participanți, însă în număr insignifiant.
Vă reamintim că la Filarmonica „Banatul”, problemele au apărut odată cu evaluarea activității deja fostului director Ioan Gârboni. Acesta a primit o notă de 8,70, având nevoie de încă 30 de zecimi pentru a-i fi recomandată prelungirea mandatului. Acesta a contestat în instanță evaluarea, cea mai mică notă, decisivă în acest context, fiind-i acordată de Răzvan Stana, consilierul local USR PLUS numit de Fritz în comisia de evaluare. De atunci, Gârboni a apelat la instanță, câștigând de două ori. Prima dată a obținut prelungirea mandatului, apoi suspendarea concursului în care i se caută înlocuitor. În ambele cazuri, până se ajunge la o decizie în dosarul deschis pe baza evaluării.
Update/Notă a autorului: Titlul articolului, în prima zi și jumătate de la publicare, a fost „Primarul Dominic Fritz a numit director al Filarmonicii Banatul un toboșar «șef de trib» și a respins-o pe mezzosoprana Aura Twarowska, solistă a Operei din Viena”.
Ulterior, mi s-a atras atenția că această formulare ar crea un sens peiorativ pentru înțelesul cuvântului „toboșar”. Aș dori să punctez că nu aceasta mi-a fost intenția și să îmi cer scuze față de cei care s-au simțit jigniți de această scăpare. De altfel, în articol nu a fost reluată niciunde formularea din titlu și nu a/au fost menționat/-e instrumentul/ instrumentele la care acesta cântă. În cazul articolului de față, am considerat această informație a nu fi relevantă în vreun fel.
Sintagma „șef de trib”, pe care am păstrat-o în titlu, provine din descrierea făcută lui Ovidiu Andriș pe site-ul „Tribului Artistic” (Trib’Art), organizație culturală pe care acesta a înființat-o și a condus-o începând din 2017.
