Primarul Dominic Fritz dispune demontarea drapelului național al României, din mai multe intersecții din Timișoara. Primarul Timișoarei a emis, la 30 martie 2023, o dispoziție pentru “desființarea lucrărilor executate nelegal, fără autorizație de construire, pe terenurile aparținând Municipiului Timișoara – domeniul public, lucrări executate la intersecțiile girații de pe Calea Șagului, în dreptul „Shopping City Timișoara” – Calea Șagului nr. 100, „P-ța Gheorghe Domășneanu” – A.E.M. și str. Sfinții Apostoli Petru și Pavel intersecție cu str. Holdelor”.
Este vorba de catargele pe care este arborat drapelul național, amplasate în mandatul fostului primar Nicolae Robu, în mai multe zone din Timișoara.
În 2019, la inițiativa lui Culiță Chiș, șeful Direcției Generale de Drumuri din Primărie Timișoara, au fost amplasate mai multe catarge pe care au fost arborate drapele tricolore. Primele au fost ridicate în intersecția Brătianu – Michelangelo, iar alte două în fața Catedralei Mitropolitane. Au urmat apoi un catarg în zona Lipovei, la intersecția străzii Holdelor cu Sfinții Apostoli Petru și Pavel și un altul pe Calea Șagului, în sensul giratoriu aflat în vecinătatea Shopping City Timișoara. Inițiativa urma să fie urmată de un catarg cu tricolor, de 40.000, în Piata Libertății.
Lupta lui Fritz cu catargele a început încă din 2020. Poliția Locală Timișoara emitea în 4 decembrie, un proces verbal de “constatare și sancționare a contravențiilor nr. 169 seria AX0478207”, având ca și contravenient S.C. SOCIETATEA DE TRANSPORT PUBLIC TIMIȘOARA S.R.L. Pe baza acestui proces verbal efectual la comandă, Arhitectul Șef al Municipiului Timișoara a dispus măsura complementară de „intrare în legalitate prin obținerea autorizației de construire, în caz contrar desființarea lucrărilor neautorizate”, cu termen la 26.07.2021.
Culiță Chiș a început demersurile pentru punerea în legalitate a celor trei construcții, iar în anul 2021 a fost eliberat certificatul de urbanism pentru aceste lucrări. Acțiunea a fost însă oprită după desființarea Direcției Tehnice și mazilirea lui Chiș.
Inspectoratul de Stat în Construcții a emis în 2020 un raport prin care constata, în baza prevederilor Legii 50/1991 actualizată, că se pot executa fără autorizație de construire/desființare următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor, cu excepția cazului în care se execută la categoriile de construcții prevăzute la art. 3 alin (1), lit b):
„Mobilier urban. Elementele funcționale și/sau decorative amplasate în spațiile publice care, prin alcătuire, amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localității. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate construcțiilor dacă amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol (fundații platforme de beton, racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei electrice), necesitând emiterea autorizației de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardinierele, lampadare, lampadare, bănci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice și alte asemenea.
Soluția utilizată pentru infrastructura la catarge nu reprezintă o încastrare în fundație, existenta tecii și nisipului introdus în golul din teacă și stâlp la partea ce intră în fundație permite relocarea sau desființarea acestor stâlpi relativ ușor, stâlpii fiind considerați ca nelegați de sol.
Dar pentru că tricolorul flutură cam mult prin Timișoara, polițiștii locali intră din nou în acțiune și întocmesc un nou proces verbal de constatare, numărul 9317 din 30.01.2023, din care rezultă că nu au fost duse la îndeplinire măsurile dispuse privind desființarea lucrărilor executate nelegal, respectiv demontarea steagului României din cele trei locații.
Cu aceste documente făcute la comandă în mână, primarul Dominic Fritz dispune pe baza Referatului SC2023-002798 “eliberarea terenului prin desființarea lucrărilor neautorizate menționate în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 169 seria AX0478207 din 04.12.2020, executate nelegal pe terenul aparținând domeniului public al Municipiului Timișoara, la intersecțiile girații de pe Calea Șagului, în dreptul „Shopping City Timișoara” – Calea Șagului nr. 100, „P-ța Gheorghe Domășneanu” – A.E.M. și str. Sfinții Apostoli Petru și Pavel intersecție cu str. Holdelor. (…) Cheltuielile de desființare vor fi suportate de contravenient, în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, numita S.C. SOCIETATEA DE TRANSPORT PUBLIC TIMIȘOARA S.R.L.”.
Aducere la îndeplinire se încredinţează Direcţiei Patrimoniu, cu sprijinul Direcției Poliţiei Locale și a Direcţiei Generale de Urbanism și Planificare Teritorială.
Dispoziția este semnată de către Dominic Fritz, Caius Șuli, în locul secretarului general și mai trebuie aprobată de către Alin Stoica, unul dintre juriștii primăriei.
Viceprimarul Cosmin Tabără: ”Ce ne mai poate lega între noi dacă nu tradiția, istoria, cultura, simbolurile naționale”
”S-a mai pus problema demolării lor în urmă cu 2 ani, atunci s-a amânat. Acum sunt în discuție trei, alte două catarge ”scăpând” de această decizie (la Catedrală și cel din intersecția de la Parcul Brătianu). Au același regim juridic, însă la luarea acestei decizii nu s-a adoptat un regim unitar.
Părerea mea este că România, Timișoara, are nevoie de simbolurile ei naționale, are nevoie de însemnele ei. Mai ales în momentele acestea în care lumea e atât de zbuciumată. Ce ne mai poate lega între noi dacă nu tradiția, istoria, cultura, simbolurile naționale. Știu că există Certificat de Urbanism pentru intrare în legalitate, știu că toate pot fi realizate dacă se vrea. Important e să se vrea.
E important și e bine să ții mereu cont de ce e în jurul tău, de ce vor alții, chiar dacă ție nu-ți place! Da, poate catargul trebuia mai înalt, poate mai scund, poate mai lat, poate așa, poate altfel… Este de preferat ca urmașii să îmbunătățească un lucru, nu să demoleze. De demolat e atât de ușor…”, spune Cosmin Tabără, viceprimarul Timișoarei.
Cum Timișoara este anul acesta Capitală Culturală Europeană, arborarea drapelului național în cât mai multe locuri este chiar și o obligație legală. Pe care primarul neamț o încalcă cu obstinație.
Legea 75/1994, actualizată în 2023, privind arborarea drapelului României cât și Norma privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României din 21.11.2001, prevăd la Capitolul 1, articolul 4, aliniat 1, că “este obligatorie arborarea drapelului României pe perioada sărbătoririi unor evenimente deosebite sau pe durata desfăşurării unor ceremonii, cum ar fi:
- a) Ziua naţională a României, Ziua drapelului naţional, Ziua imnului naţional al României şi alte sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale;
- b) festivităţi şi ceremonii oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară
- g) alte evenimente deosebite”.
