Acasă Actualitate Primarul Nicolae Robu nu vrea să închidă Colterm, deși societatea este de...

Primarul Nicolae Robu nu vrea să închidă Colterm, deși societatea este de mult în pragul falimentului. Pierderile sunt de 30%, și le plătesc timișorenii

DISTRIBUIȚI

Zeci de mii de timişoreni abonaţi ai sistemului de încălzire centralizat al Colterm, au fost vineri la un nou pas de a rămâne fără căldură şi apă caldă, pentru că EOn urma să întrerupă furnizarea furnizarea gazului spre Colterm, pentru neplata facturii.

Primarul Nicolae Robu susţine că cei din conducerea companiei private nu înţeleg mecanismele birocratice din sistemul de stat privind plata facturilor, dar din nou, “pe onoarea şi cuvântul său”, cei de la EOn şi-au revizuit decizia.

Primarul a anunţat că vineri 22 martie primăria a făcut o plată spre EOn, de 1,4 milioane de lei şi săprămâna viitoare va urma alta, de cel puţin 1,5 milioane de lei.

“Despre relaţia Colterm cu EOn, este cunoscut că atunci când eu am venit primar erau datorii imense, de sute de milioane de lei, ale Colterm către terţi. O parte au fost compensate de guvern, dar au mai rămas datorii foarte mari la care se adaugă penalităţi şi fac Colterm neeligibilă pentru credite. S-a ajuns la înţelegeri de eşalonare a datoriilor, dar uneori nu s-au respectat, pentru că este vorba despre sarcini foarte mari. Noi am reuşit să depăşim iarnă cu acel credit de la trezorerie cu ţinta de a susţine funcţionarea SC Colterm, dar nu aveam voia ca din el să plătim datorii istorice. 36 de milioane de lei, valoarea datoriilor induse. Dacă această sumă ar fi mers la EOn, nu era nicio problemă”, a explicat Nicolae Robu în conferinţa de presă de vineri.

Dar, susţine edilul, cei de la EOn vor garanţii că aceşti bani vor merge spre ei şi vor ca suma să fie garantată cu o clădire, cea din Piaţa Craiului din Timişoara; dacă nu se vor putea plăti restanţele, vor scoate la licitaţie clădirea.

“Eu am vorbit cu conducerea germană a EOn aceste aspecte, joi seară, s-a decis în consiliul de administraţie ca acea clădire să fie din nou pusă garanţie că ne vom plăti datoriile. Dar EOn vrea decizie AGA, care va fi săptămâna viitoare şi care va aproba. În privinţa sumei de 36 milioane de lei, noi nu avem mecanismele prin care să direcţionăm acei bani către EON. Noi ne angajăm să plătim pas cu pas cote din datoria istorică şi să nu mai facem alte datorii. Partenerii noştri privaţi nu cunosc mecanismele de luare a deciziilor în sectorul public. Dar acum au înţeles”, a afirmat Nicolae Robu.

Primarul spune că putea să urmeze aceeaşi cale simplă pe care au mers alţi primari, care şi-au lăsat companiile să intre în faliment, dar a vrut să fie corect cu statul şi cu terţii.

“Eu aş fi putut să fac cum au făcut alţi primari. Când au ajuns în datorii foarte mari au lăsat să meargă în faliment societăţile. S-au creat noi societăţi, iar cei care au avut creanţe la societăţile falimentare, nu au mai primit nimic. Eu mi-am asumat să salvez societatea, să contez şi pe un ajutor guvernamental. Colterm funcţionează pe un uşor plus, în afara acelor datorii istorice. Eu ţin la păstrarea în viaţă a Colterm. M-am informat de la Comisia Europeană  – aceste centrale termice sunt singurele care merg pe resurse bio-regenerabile. Gazul este o sursă neregenerabilă, se termină la un moment dat. Acum a devenit o problemă şi stocarea reziduurilor, s-au căutat şi găsit soluţii pentru refolosirea acestor deşeuri. Colterm le foloseşte. Am mers pe un drum mult mai greu, dar care reprezintă binele oraşului pe termen lung”, a afirmat edilul.

Nicolae Robu spune că pe reţea există pierderi de circa 30% la Colterm, dar asta înseamnă să intervină primăria şi să spargă tot oraşul pentru înlocuirea reţelei.

“Am ales calea cea mai grea. M-am gândit şi la referendum pe această temă (cu sau fără Colterm, n.r.), dar am avut deja un proiect de 70 de milioane euro pentru reducerea noxelor; acum avem un altul, de 30 de milioane de euro şi nu e uşor de luat o decizie. Mai este un aspect (…) în oraşele unde s-a trecut doar pe centrale cu gaz, poluarea este mai mare decât în perioada când erau zone industriale, iar sănătatea publică are de suferit”, a încheiat Nicolae Robu.

Comentarii

comentarii