Acasă Actualitate Prof. Doru Petanec, DAJ Timiș: ”În 40 de ani de activitate în...

Prof. Doru Petanec, DAJ Timiș: ”În 40 de ani de activitate în agricultură nu am întâlnit asemenea fenomene extreme ca în 2020!”

649
DISTRIBUIȚI

Interviu cu prof. univ. dr. Doru Petanec, directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) Timiș.

Domnule prof. Doru Petanec, județul Timiș s-a confruntat în anul agricol 2019 -2020 cu două fenomene extreme, cum nu s-a mai văzut în ultimii ani: șase luni de secetă puternică, urmată în scurt timp de ploi extreme, însoțite de inundații, inclusiv în agricultură. Ce credeți că ar trebui să facă fermierii pentru a face față acestor fenomene extreme?

Eu activez în agricultură de 40 de ani, dar cu asemenea fenomene extreme, cum a fost seceta persistentă timp de șase luni, urmată de ploi extreme însoțite de inundații în unele zone nu am mai întâlnit. Aici se adăugă și lipsa totală de zăpadă în Timiș, în această iarnă. Nu au fost precipitații în toamna și în iarna anului 2019, apoi, în primăvara anului 2020, dar nu a fost nici strat de zăpadă pe câmpuri, pentru prima dată. După aceea, într-un timp foarte scurt, s-a trecut la extrema cealaltă: la exces de apă cu ploi provocatoare de inundații în unele localități.  Norocul a fost că în Timiș nu au fost furtuni și vijelii distrugătoare și căderi masive de grindină, care să culce culturile. Totuși, seceta a fost foarte adâncă, iar pământul a avut capacitatea să absoarbă în mare parte apa.

Concret ce ar trebui să facă fermierii pentru a nu avea pierderi în culturi?

Eu cred că trebuie recalculată perioadă optimă de semănat la păioase și reînnoit sortimentul de soiuri, ca rezistență la boli și dăunători. De asemenea, trebuie regândită perioada de aplicare a tratamentelor, precum și modul de practicare a densităților în câmp. De asemenea, cred că trebuie mărită norma de sămânță utilizată la ha. Știu că mulți fermieri o practică. De ce? Numărul de frați rezultați dintr-un bob de grâu se usucă din cauza secetei, devin nefertili, așa cum s-a întâmplat anul acesta la grâu în Timiș. Au dispărut toți frații și a rămas numai planta mamă. Astfel, ca să nu avem pierderi la numărul de spice la metru pătrat trebuie mărită norma de sămânță la ha. Din păcate, asta înseamnă cheltuială în plus, dar și îngrășăminte în plus. Va trebui o normă mărită de pesticide la unitatea de suprafață. Vor trebui tratamente la frunză, la spic, la erbicidare etc. Anul acesta fermierii au avut noroc. Au reușit să facă la timp tratamentele la grâu, până la venirea ploilor, nu cum s-a întâmplat anul trecut, când au venit ploile intense care au durat o luna, iar tratamentele nu au fost date, de aceea au și apărut unele boli grave la grâu, cum a fost fuzarioza.

Cum se va putea lupta în viitor cu surplusul de apă de pe câmp, inundațiile fiind tot mai dese în agricultură?

Timișul a avut excedent de apă la suprafață de-a lungul timpului, iar aici nu a fost un sistem de desecare prea eficient. Canalele de desecare au fost utilizate de obicei pentru irigații. Acolo unde mai există trebuie utilizate, fiindcă după ploi excesive trebuie eliminat excesul de apă de pe câmp, să nu apară fenomenul de băltire. E nevoie mare de canale de desecare în Timiș, dar și de un sistem de irigații. După cum știm, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a și lansat la USAMVB Timișoara, săptămâna trecută, strategia de management al apei pe următorii 10 ani în România. În acest sens, s-a plecat de la amplul studiu realizat de o echipă de specialiști de la USAMVB, condusă de fostul rector, prof. univ. dr. Paul Pârșan. Studiul a fost realizat la inițiativa Clubului Fermierilor Români, condus de Florian Ciolacu. Studiul s-a desfășurat în sud-vestul României pe un arealul studiat agricol de 1.584.007 ha, suprafața amenajărilor hidroameliorative se va întinde pe 788.661 ha (23% din suprafața amenajărilor din România).

Comentarii

comentarii